Sorin Frunzăverde a început conferinţa de presă amintind declaraţia sa din 24 noiembrie 2010, referitoare la provocările PDL, când spunea că principala preocupare nu o reprezintă alegerile interne din formaţiunea democrat-liberală, ci „haosul” din administraţie, „vrajba politică” şi „statul poliţienesc care sufocă economic orice comunitate” şi care este principala cauză a sărăcirii populaţiei.

„Opţiunea mea diferă de a celorlalţi membri sau a unor membri din conducerea PDL. Deşi am insistat să elaborăm un buget descentralizat pe 2012 nu s-a întâmplat acest lucru. Deşi am cerut descentralizarea pârghiei financiare, nu s-a întâmplat nimic. Dimpotrivă. (…) Există o diferenţă de opţiune în acţiunea politică între mine şi ceilalţi colegi, dar nu poţi accepta la infinit să asişti la o guvernare excesiv de centralizată când clamezi descentralizarea  şi subsidiaritatea”, i-a atacat Frunzăverde pe foştii colegi din PDL.

Alte Articole

Raluca Turcan, război al declaraţiilor cu Maria Zaharova: „România ...

Nicolae Ciucă, întrebat dacă este mulţumit de explicaţiile ...

El a precizat că, înainte de a-şi da demisia din partid, a avut o discuţie cu premierul Mihai Răzvan Ungureanu, căruia i-a spus că nu va încerca să destabilizeze guvernarea pe care acesta o exercită.

„Am avut o discuţie cu Vasile (n.red.- Vasile Blaga) şi cu primul-ministru. Le-am explicat că nu sunt preocupat să destructurez PDL, dar le-am explicat că nu mai există concordanţă între ei şi principiile mele. (…) Este posibil ca un număr de lideri ai PDL să considere firesc ce am făcut şi să mă urmeze, dar nu acesta este scopul. I-am spus prim-ministrului Ungureanu că, în niciun caz, nu voi încerca să-i destabilizez guvernarea. Cred că trebuie să-şi ducă la capăt mandatul”, a declarat fostul democrat-liberal.

În schimb, Frunzăverde nu a avut nicio convorbire cu Traian Băsescu şi Emil Boc legat de decizia sa.

Frunzăverde a menţionat că va candida pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin din partea USL, în calitate de membru PNL.

În cadrul conferinţei de presă, Frunzăverde a insistat asupra faptului că „România este un stat poliţienesc”.

„Ne este frică şi să vorbim la telefon, nemaivorbind că ne punem problema dacă ambiental nu suntem ascultaţi de aproape toată lumea”, a declarat Frunzăverde. Întrebat ce a vrut să spună, Frunzăverde a răspuns: „Ştiu anumite lucruri care mi s-au întâmplat personal. Am să vă povestesc mai pe larg altădată, nu acum”.

Iată principalele declaraţii:

Principalele provocări sunt haosul administrativ, vrajba politică şi statul poliţienesc ce sufocă economic orice comunitate. Acesta este principalul motiv pentru care astăzi vorbim de sărăcirea populaţiei. Acest lucru l-am repetat de 46 de ori în timpul campaniei electorale interne şi la Convenţia partidului.

Din nefericire, se pare că opţiunea mea diferă de a celorlalţi membri sau a unor membri din conducerea PDL. Deşi am insistat să elaborăm un buget descentralizat pe 2012 nu s-a întâmplat acest lucru. Deşi am cerut descentralizarea pârghiei financiare, nu s-a întâmplat nimic. Dimpotrivă.

Este adevărat că am discutat pe parcursul acestor ani cu o serie de lideri din celelalte partide importante şi cred că există la nivelul clasei politice, nu în toată, resursa necesară de a institui un dialog real între putere şi opoziţie, pentru a reaşeza România în normalitate, într-un dialog care nu mai există de mult. Repet, în condiţiile în care există resurse umane pentru a avea o altă abordare, pentru a reabilita inclusiv imaginea Parlamentului.

Putem construi prin dialog o Românie normală care să iasă din sărăcie şi să renunţe la starea de stat poliţienesc care sufocă antreprenorial orice iniţiativă. Ne e frică să vorbim şi la telefon, ca să numai vorbesc dacă nu suntem ascultaţi ambiental. Nu de presă, vorbesc de o astfel de ascultare.

Cred că PDL este un partid de dreapta, dar nu mai cred că rezolvarea acestor probleme se pot face din interiorul PDL.

Am avut discuţii. Un număr important de lideri ai PDL au încercat să mă determine să nu am această abordare şi le-am spus că ceea ce am spus azi aici nu am spus prima dată.

(aţi vorbit cu Blaga?) Am avut o discuţie cu Vasile şi cu primul-ministru. Le-am explicat că nu sunt preocupat să destructurez PDL, dar le-am explicat că nu mai există concordanţă între ei şi principiile mele.

Este posibil ca un număr de lideri ai PDL să considere firesc ce am făcut şi să mă urmeze, dar nu acesta este scopul. I-am spus prim-ministrului Ungureanu că, în niciun caz, nu voi încerca să-i destabilizez guvernarea. Cred că trebuie să-şi ducă la capăt mandatul.

Primarii vor opta ei. Nimeni nu le impune nimic, este opţiunea lor proprie.

A fost conversaţie normală cu Ungureanu. Am avut discuţii fireşti cu foarte mulţi lideri de pe eşichierul politic românesc. Este normal să avem acest dialog.

Am avut un Congres în mai 2011 după care nu s-a întâmplat nimic.

Este important să propun o construcţie, nu să demolez una. 

(de ce stat poliţienesc?) Ştiu anumite lucruri care mi s-au întâmplat mie personal

(motivele blocajului?) Diferenţa dintre mine şi alţi lideri ai PDL. Vedem lucrurile diferit. O soluţie de rezolvare a problemelor României este descentralizarea. Din păcate, am asistat la unul dintre cele mai centralizate exerciţii bugetare în ultimii 4 ani. Asta a dus România unde se află acum. Am reuşit să subfinanţăm administraţia locală.

Nu au fost negocieri care s-au concretizat într-un anumit moment. Dar dialog, da. Am avut conversaţii cu importanţi lideri ai PNL în aceşti ani, dar nu neapărat în sensul în care discutăm astăzi aici.

(despre Lăzăroiu) Nimeni şi nimic.

Domnul Toader nu este în măsură să îmi fac vreo recomandare. Dacă eram ascultat, PDL nu era în situaţia asta. Ce spun acum, spun de ani de zile. O spun deschis, dar şi în forurile de partid.

Există o diferenţă de opţiune în acţiunea politică între mine şi ceilalţi colegi, dar nu poţi accepta la infinit să asişti la o guvernare excesiv de centralizată când clamezi descentralizarea  şi subsidiaritatea.

(despre statul poliţienesc) Ar fi multe de spus pe tema asta. Oricum, nu credeam la mijlocul anilor 90 că vom ajunge într-o asemenea situaţie în România