Furnizorii de energie acuză guvernul Bolojan că le este dator peste 9 miliarde de lei pentru schema de plafonare a preţului. Suma nu ar fi prevăzută integral nici în bugetul pe 2026

Sumele incluse în proiectul de buget sunt de aproximativ 2,5 ori mai mici decât valoarea totală a cererilor de decontare depuse de furnizori la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care reprezintă diferența dintre prețul plafonat aplicat consumatorilor și prețul real din contractele acestora.

Potrivit datelor obținute de Mediafax, statul mai are de verificat și de validat peste 9,3 miliarde de lei aferente schemelor de sprijin implementate începând din 2022 pentru plafonarea și compensarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale.

Conform cifrelor valabile la 9 martie, suma exactă aflată în evaluare la ANRE este de 9.312.546.012,26 lei, bani pe care furnizorii de energie electrică și gaze naturale i-au suportat pentru aplicarea schemei de plafonare și care trebuie ulterior decontați de stat.

În proiectul de buget pentru anul 2026 sunt prevăzute 3,75 miliarde de lei pentru compensarea costurilor la energie în situațiile în care mecanismele existente nu acoperă cererile de decontare. Din această sumă, 1,75 miliarde de lei sunt alocate Ministerul Muncii pentru facturile consumatorilor casnici, iar 2 miliarde de lei revin Ministerul Energiei pentru consumatorii non-casnici.

Alte articole

Motivul pentru care SUA a cerut Israelului să nu mai bombardeze anumite obiective iraniene

Comisarul european pentru Energie propune măsuri pentru a reduce facturile consumatorilor casnici cu 200 de euro pe an: „Există o problemă a preţului pe care trebuie să o luăm foarte în serios”

În același timp, schema de plafonare a prețurilor la energie electrică a expirat la 31 iunie anul trecut, fiind înlocuită cu un ajutor lunar de 50 de lei acordat persoanelor cu venituri reduse până la finalul anului curent. În cazul gazelor naturale, schema actuală expiră la sfârșitul lunii martie, urmând ca, începând cu 1 aprilie, să fie aplicat timp de un an un mecanism de reglementare a modului de calcul al prețului, pentru a evita creșteri semnificative față de nivelul plafonat.

Reprezentanții furnizorilor spun că procesul de validare a sumelor restante a încetinit considerabil în ultimele luni. Președintele AFEER, Laurențiu Urluescu, a declarat pentru Mediafax că progresul în verificarea cererilor de decontare este aproape blocat.

Citeşte şi: Fermierii ar putea primi motorină la 4 lei. Ministrul Agriculturii: „Vom elibera anumite tichete cu care fermierii vor merge la unităţile acreditate de vânzare”

„Ultima lună confirmată la majoritatea furnizorilor a rămas tot ianuarie 2024. Anul trecut am observat o viteză foarte mică a verificărilor și un volum foarte redus a sumelor confirmate, dar măcar exista un progres săptămânal. Mic, dar exista. Asta, până în decembrie 2025, de când nu mai observăm nici un progres…”, a declarat Laurențiu Urluescu, președintele AFEER, pentru Mediafax.

Acesta a subliniat că plata integrală a sumelor datorate furnizorilor depinde de confirmarea cererilor de către ANRE.

„Decontarea totală și finală, de către Ministerul Energiei și Ministerul Muncii, nu poate fi făcută fără confirmarea de la ANRE. Parțial s-au făcut unele plăti, dar departe de suma finală cu care furnizorii au finanțat în acești ani schema de ajutor a consumatorilor, în cea mai mare parte din împrumuturi, și pe care o cer în mod corect și legal”, a subliniat președintele AFEER.

La rândul său, ACUE avertizează că nivelul alocărilor bugetare pentru anul 2026 nu reflectă obligațiile reale ale statului.

„Această situație ar trebui reflectată în mod realist în bugetul pentru anul 2026, astfel încât obligațiile restante să poată fi achitate într-un termen rezonabil”, arată oficialii ACUE.

Federația estimează că restanța efectivă la plată este de aproximativ 6 miliarde de lei, în condițiile în care în anul 2025 statul a efectuat plăți anticipate de până la 40% din valoarea cererilor depuse și aflate în evaluare.

Potrivit reprezentanților ACUE, legislația adoptată la introducerea schemelor de sprijin prevedea inițial un termen de 45 de zile pentru plata sumelor datorate furnizorilor după depunerea dosarelor de decontare, însă ulterior aceste termene au fost eliminate.

Astfel, majoritatea cererilor deja confirmate și achitate de stat vizează reduceri de preț prefinanțate de furnizori încă din primele luni ale anului 2024, ceea ce înseamnă că termenul inițial de 45 de zile s-a transformat, în practică, într-un interval de aproape doi ani.

Citeşte şi: One United Properties se extinde în Statele Unite şi lansează primul proiect rezidenţial, în valoare de 60 de milioane de dolari

Directorul executiv al ACUE, Dana Daraban, a atras atenția că schema de plafonare a fost o măsură necesară pentru protejarea consumatorilor, însă costurile acesteia nu pot fi suportate pe termen nelimitat de furnizori.

„Schema de plafonare a prețurilor a fost o măsură de politică publică necesară pentru protejarea consumatorilor, însă costurile acesteia nu pot fi transferate pe termen nelimitat către furnizori. Statul trebuie să își respecte angajamentele și să asigure plata sumelor datorate într-un termen rezonabil”, Dana Daraban, director executiv al ACUE.

Reprezentanții federației spun că întârzierile în procesul de decontare generează presiuni financiare importante asupra companiilor din sectorul energetic.

„În practică, furnizorii au fost obligați să prefinanțeze diferențele de preț generate de schema de plafonare pentru perioade foarte lungi de timp, ceea ce generează costuri financiare semnificative și presiuni asupra lichidității companiilor”, subliniază Dana Daraban.

ACUE atrage atenția că întârzierile repetate ale statului pot avea consecințe asupra funcționării pieței de energie.

„Întârzierile majore și sistematice în plata sumelor datorate furnizorilor ridică semne serioase de întrebare cu privire la modul în care statul își respectă propriile angajamente față de operatorii economici pe care i-a obligat, prin lege, să aplice o politică publică. Transferarea costurilor unei politici publice asupra operatorilor economici, fără o compensare efectivă și la timp, generează costuri bancare suplimentare, blocaje de lichiditate și riscuri pentru funcționarea normală a pieței. În plus, această situație afectează echilibrul concurențial, deoarece furnizorii expuși pe termen lung la schema de plafonare au suportat constrângeri financiare și operaționale considerabile pentru a respecta legea și pentru a asigura continuitatea alimentării cu energie”, au transmis reprezentanții ACUE.

Aceștia subliniază că menținerea unui mecanism clar și predictibil de compensare este esențială pentru stabilitatea pieței energetice.

„Statul trebuie să își respecte angajamentele” și să asigure „un mecanism de compensare rapid, transparent și predictibil pentru costurile generate de propriile decizii de politică publică”, au transmis reprezentanții federației.

Citeşte şi: Un combinat simbol a industriei românești bagă în șomaj 2.500 de oameni! Ce compensații vor primi aceștia