CNSAS: Notele la Securitate ale lui Traian Băsescu au îngrădit dreptul la viaţă privată

UPDATE Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) arată în documentele depuse la Curtea de Apel Bucureşti că fostul preşedinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.

„Subliniem că identitatea dintre sursa (…) şi dl (…) rezultă din faptul că numărul dosarului personal – (…) din perioada colaborării cu organele de contrainformaţii militare, consemnat în registrele (…) în dreptul dlui (…) se regăseşte şi pe notele informative olografe ale sursei, (….) din (….) identificate în dosarele nr. (….) 10 şi nr. (….) 40, documente pe care le considerăm relevante în stabilirea calităţii de colaborator a acestuia”, se arată în cererea de chemare în judecată, anonimizată de către instanţă, scrie Agerpres.

„Pe parcursul colaborării cu Securitatea, dl (….) a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975, identificate în dosarele (….). Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, se menţionează în document.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit sursei citate, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.

„Mai mult, depăşirea acestei condiţii rezultă cu pregnanţă şi din faptul că, urmare a informaţiei transmise de pârât prin nota informativă din 5 mai 1975 lt. (….) de contrainformaţii militare la (….) Constanţa, redactează nota 19.08.1975 prin care acesta propune avizarea negativă a unei desemnări a acestuia (cel despre care Traian Băsescu a dat informaţii – n.r.) ca ofiţer pe navele româneşti ce vor pleca în străinătate. (…) Se deţine material informativ furnizat de colaboratorul (…) din care rezultă că (….) ar fi dispus ca în cazul în care ar reuşi să cunoască în străinătate (….) să rămână acolo”, se mai arată în documentul de la CAB.

Pe 29 mai, Curtea de Apel Bucureşti a înregistrat dosarul în care CNSAS solicită instanţei stabilirea calităţii de colaborator al Securităţi în cazul fostului preşedinte Traian Băsescu.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Secţiei a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.

La începutul lunii mai, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a anunţat că a introdus o acţiune în instanţă pentru stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii în cazul unui parlamentar, fără a-i dezvălui numele.

„Note de Constatare – Colaboratori ai Securităţii: Colegiul a aprobat Nota de Constatare şi a dispus introducerea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti a acţiunii în constatare pentru stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii, pentru următoarea categorie de persoane: art. 3 lit. b), art. 5 alin.1 (deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European) – 1 persoană”, preciza la acea dată CNSAS.

Potrivit unor informaţii publicate de presa centrală, dosarul de la CNSAS cu privire la Traian Băsescu ar conţine doar coperţile, însă două note informative ar fi fost descoperite în dosarele de urmărire ale altor persoane.

Fostul preşedinte a primit până acum de la CNSAS, de la începutul anilor 2000, cinci adeverinţe de necolaborare cu Securitatea. 

______

Documentele trimise de CNSAS instanței arată că Traian Băsescu ar fi început să-și toarne colegii la Securitate încă din primul an de studenție la Institutul de Marină, în 1972, scrie G4Media.ro. 

Cererea CNSAS adresată Curții de Apel, prin care cere instanței să constate calitatea de colaborator al Securității pentru fostul președinte, se bazează pe mai multe documente din arhivele SRI și MApN, printre care și unul trimis de SRI la începutul lunii aprilie 2019.

Potrivit G4Media.ro, documentele invocate de CNSAS arată că Traian Băsescu ar fi fost folosit ca sursă de Securitate începând din 1972, anul în care a devenit student. În 1976, când a terminat facultatea, el a fost preluat de Securitatea Constanța.

În 1979, dosarul lui a fost distrus, fără a fi microfilmat, când Băsescu s-a înscris în Partidul Comunist Român.

Printre documentele trimise la instanţă se află şi cele două note din 5 mai 1975, în care sursa Petrov, identificată de CNSAS ca fiind Traian Băsescu, şi-a turnat doi colegi de facultate: despre unul a scris că vrea să rămână în străinătate,iar celălalt întreţine relaţii cu străinii.

Traian Băsescu acuză că oameni politici din Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) au distribuit documente din dosarul în care este acuzat de colaborare cu Securitatea, acestea apărând în presă în ziua în care la Parlamentul European se negociază distribuirea funcţiilor de influenţă politică. El precizează că a verificat şi nici o copie din dosarul său nu a plecat de la Curtea de Apel Bucureşti, care judecă această cauză.

Citeşte şi: Traian Băsescu, noi precizări privind colaborarea cu Securitatea: Colegiul CNSAS a intrat în politică