În paralel, Gabriel Resources a avertizat că ar putea concedia aproximativ 80% dintre angajaţii subsidiarei sale din România sau aproximativ 400 de angajaţi, începând cu data de 1 mai, dacă perspectivele pentru proiectul minier Roşia Montană nu se vor îmbunătăţi.

Compania canadiană a ameninţat încă din luna septembrie a anului trecut că va da în judecată guvernul român şi că va cere despăgubiri de până la patru miliarde de dolari, din cauza ‘multiplelor încălcări ale tratatelor de investiţii’.

Alte Articole

O fabrică din Iaşi produce cabluri de încărcare pentru Ferrari, ...

Premierul Florin Cîțu: Cea mai mare minciună a PSD în 2020 ...

Claudiu Năsui, Ministrul Economiei: „Românii fac salariul ...

În acelaşi timp, directorul general de la Gabriel Resources, Jonathan Henry, al şaselea în acest post începând de la jumătatea anilor ’90, a avertizat că eşecul autorităţilor de la Bucureşti de a aproba proiectul Roşia Montană va afecta imaginea României.

‘Cazul nostru este foarte solid şi vom fi foarte clari că efortul României de a atrage investiţii străine va avea de suferit’, a spus Henry.

Camera Deputaţilor din Parlamentul României urmează să supună la vot în data de 7 mai o lege care ar acorda statut juridic special proiectului minier, permiţând astfel pornirea acestuia, însă compania canadiană nu se aşteaptă la un vot favorabil, în parte şi din cauza opoziţiei opiniei publice faţă de proiectul minier şi faţă de utilizarea cianurilor în procesul de extracţie. În plus, momentul în care va fi discutată legea este unul important, precizează The Glode and Mail.

Întrucât proiectul de lege ocupă ultima poziţie pe ordinea de zi, există o probabilitate ridicată ca şedinţa parlamentară să se încheie înainte de a se ajunge la un vot privind proiectul Roşia Montană.

Pregătirile pentru procedura de arbitraj indică faptul că ameninţările Gabriel Resources sunt cât se poate de valabile.

Compania nu a oferit detalii legate de strategia sa şi nu a precizat care sunt tratatele pe care vrea să le folosească în sprijinul cazului său. ‘Nu putem face comentarii cu privire la aspectele unei proceduri de arbitraj internaţional pe care am putea-o iniţia împotriva României’, a declarat purtătorul de cuvânt al Gabriel Resources, Bobby Morse.

Procedurile de arbitrajul comercial internaţional în general, iar cele de arbitraj împotriva guvernelor în particular, au devenit din ce în ce mai populare, câştigând teren în faţa litigiilor tradiţionale derulate în tribunal.

Creşterea tratatelor bilaterale de investiţii dintre ţări a condus la o creşterea puternică a numărului de cazuri de arbitraj împotriva guvernelor, derulate prin curtea de arbitraj a Băncii Mondiale, cunoscută sub denumirea de Centrul Internaţional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiţii (ICSID).

În general, cazurile de arbitraj comercial internaţional sunt judecate cu uşile închise şi tind să fie mai scurte decât litigiile la tribunal şi conduc la decizii finale la care nu se poate face apel, chiar dacă nu sunt în mod obligatoriu mai ieftine.

Compania Roşia Montană Gold Corporation /RMGC/ intenţionează să dezvolte la Roşia Montană cea mai modernă mină din România, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri.

Compania fost înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba, acţionari fiind compania minieră de stat Minvest Deva – cu 19,31% şi Gabriel Resources – cu 80,69%.

În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele două ţări din top, Finlanda şi Suedia.