GAFĂ la Cotroceni: Mesajul preşedintelui Băsescu de Ziua Imnului Naţional, trimis cu o LUNĂ în AVANS

Iată mesajul transmis de Administraţia prezidenţială cu ocazia zilei Imnului Naţional al României:

„Ziua de 29 iunie, când toţi românii sărbătoresc Imnul Naţional, ne oferă un bun prilej să înţelegem cât de important este să fim uniţi în jurul valorilor noastre naţionale. Imnul Naţional, ‘Deşteaptă-te, române’, născut în Zilele Revoluţiei de la 1848 şi cântat în momente grele pentru naţiunea noastră de către generaţiile care au făurit statul român, ne îndeamnă să înţelegem că la temelia unui stat puternic stă întotdeauna un popor solidar şi responsabil şi că, fără implicarea activă a tuturor cetăţenilor săi în viaţa societăţii, nu putem avea o ţară stabilă, prosperă şi demnă. În această zi de sărbătoare îi invit pe toţi românii să cinstească şi să onoreze cu sufletul deschis Imnul nostru Naţional, ‘Deşteaptă-te, române’!”, se arată în mesajul preşedintelui, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

La câteva minute după ce presa a relatat despre greşeala comisă de Biroul de presă al Administraţiei Prezidenţiale, pe site-ul Preşedinţiei a aparut o „ERATĂ„.

„Dintr-o regretabilă eroare tehnică, mesajul președintelui României, domnul Traian Băsescu, cu ocazia Zilei Imnului Național a fost transmis sâmbătă, 29 iunie a.c. Menționăm că, potrivit Legii nr. 99/1998 pentru proclamarea Zilei Imnului Național al României, această zi se sărbătorește în data de 29 iulie. Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri pricinuite”.

Data de 29 iulie a fost proclamată, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Naţional al României – ”Deşteaptă-te române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848.

La 29 iulie 1848, ”Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic ”Un răsunet” de Andrei Mureşanu, publicat în numărul iunie – iulie 1848 al suplimentului ”Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti, pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn ”o adevărată Marsilieză românească”.

Interzis de regimurile totalitare, timp de aproape o jumătate de secol, ”Deşteaptă-te române!” a fost ales, imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, Imnul Naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991.

Conform Constituţiei României, Imnul Naţional este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.

Citeşte şi: Gafă la Cotroceni: Administraţia Prezidenţială a anunţat că astăzi este zi de sărbătoare naţională