Gafă marca Financial Times: Iohannis locuieşte în Palatul Cotroceni construit de Nicolae Ceauşescu

Greșeala făcută de jurnalistul Financial Times este una foarte gravă, care demonstrează superficialitate în privința înțelegerii instituțiilor statului român. Departe de a fi „opera” lui Nicolae Ceaușescu, istoria Palatului Cotroceni este una mult mai complexă și interesantă.

În anul 1679 domnul Țării Românești Șerban Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor o mănăstire și o serie de anexe, proiect continuat de Constantin Brâncoveanu. Aproape 200 de ani mai târziu, în 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a hotărât să utilizeze Mănăstirea Cotroceni ca reședință domnească de vară.

Mai apoi, la începutul domniei lui Carol I al României, casele domnești de la Cotroceni devin reședință regală de vară. Carol I a hotărât astfel să construiască în incinta mănăstirii Cotroceni un palat, pentru a fi folosit de moștenitorii Coroanei și care să-i servească drept reședință oficială în București.

Construcția a început în anul 1888, iar Principesa Maria și Principele Ferdinand s-au mutat la Cotroceni în martie 1896. Planurile de construcție a palatului Cotroceni au fost realizate de arhitectul Paul Gottereau în stil clasic venețian. Mai târziu, arhitectul român Grigore Cerchez a reconceput aripa nordică în stil romantic.

Alte articole

Vila din Aviatorilor 86, pregătită cu milioane de euro pentru Klaus Iohannis, nu poate fi închiriată de Guvern. Nu a fost depusă nicio ofertă de înscriere valabilă la licitație

Viorel Cataramă, despre fostul președinte Klaus Iohannis: „Va sfârși în pușcărie pentru ce a făcut”

Ajungând la perioada comunistă, între anii 1949 – 1976 Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor. După cutremurul din 1977, care a cauzat avarii la nivelul clădirii, au urmat 10 ani de restaurare. Din păcate, în anul 1984, la ordinul președintelui Nicolae Ceaușescu a fost demolată biserica mănăstirii, Palatul rămânând în picioare.

Palatul Cotroceni a devenit abia după Revoluția română din 1989 reședința oficială a Președintelui României. Așadar, prestigioasa publicație Financial Times a gafat într-un detaliu cheie și a transmis în mod greșit ideea că președintele Klaus Iohannis ar fi un continuator al lui Klaus Iohannis. Dacă astfel de erori se pot strecura într-un articol dedicat președintelui, care are la bază un interviu oficial, atunci cine știe ce alte aberații mai pot fi transmise și preluate de televiziunile din România ca fiind reale.