Găgăuzia cere o cotă de cinci deputaţi în Parlamentul de la Chişinău

Autorităţile găgăuze din Republica Moldova cer introducerea unei cote de cinci deputaţi în Parlamentul de la Chişinău (format din 101 deputaţi), a anunţat marţi preşedintele Adunării Populare (legislativul) de la Comrat, Dmitri Constantinov, potrivit Agerpres.

RomaniaTV.net
15 apr. 2014, 11:58
Găgăuzia cere o cotă de cinci deputaţi în Parlamentul de la Chişinău

Preşedintele Adunării Populare (legislativul) de la Comrat, Dmitri Constantinov, a declarat în cadrul primei şedinţe a unei comisii formate din deputaţi de la Chişinău şi Comrat că această cotă ar fi necesară pentru a oferi siguranţă că găgăuzii sunt reprezentanţi în Parlamentul de la Chişinău. ‘Noi vrem să avem o cotă permanentă. Nu este de ajuns ca să participăm pe listele de partid. Noi vrem o garanţie clară ca să avem cinci deputaţi în conformitate cu această cotă’, potrivit lui Constantinov.

Preşedintele Parlamentului Igor Corman a evitat să comenteze această solicitare, accentuând că nu doreşte politizarea discuţiilor în cadrul comisiei nou-formate care are drept scop de a examina în ce măsură legislaţia naţională este în concordanţă cu privire la legea care se referă la statutul special al Găgăuziei.

Comisia respectivă a fost creată în urma unor disensiuni dintre Chişinău şi Comrat, mai ales în contextul a două referendumuri declarate ilegale de justiţie, defăşurate la 2 februarie, la care populaţia din regiune s-a pronunţat în favoarea dreptului la autodeterminare şi a aderării Republicii Moldova la Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

Unitatea Teritorial Autonomă Gagauz Yeri (Găgăuzia) are o populaţie de circa 150.000 persoane (aproximativ 4% din populaţia R.Moldova, fără regiunea transnistreană), dintre care peste 80% sunt găgăuzi (populaţie ortodoxă, de origine turcă). La începutul anilor ’90 ai secolului trecut, în regiune a existat o mişcare separatistă, care la un moment dat a anunţat şi independenţa regiunii, nerecunoscută însă. În 1994, a fost recunoscut prin lege statutul de regiune autonomă. Găgăuzia are propriul guvern (comitetul executiv) şi parlament (adunarea populară) şi este condusă de un başcan (guvernator), care este şeful puterii executive. În regiune se vorbesc trei limbi oficiale – în primul rând rusa, apoi găgăuza şi, aproape deloc, româna.