Gavrilescu: Specialiştii analizează mai multe variante pentru urgentarea închiderii gropilor de gunoi neconforme

Precizarea survine după ce portalul ecopolitic.ro a publicat, recent, un material în care nota faptul că Ministerul Mediului, în cadrul unui Grup de lucru, propune un act normativ, prin care depozitele de deşeuri neconforme industriale ar urma să fie preluate de către stat, pentru ca acţiunile de închidere a acestor amplasamente să fie urgentate şi România să iasă din procedura de infringement în care se află.

„Încă nu s-a luat nicio decizie în acest sens, există mai multe variante care sunt analizate de specialiştii ce compun grupul de lucru. Principiul însă este acela că trebuie să facem tot ceea ce ne stă în putere să închidem odată acest capitol nefast, care trenează de mult prea mult timp, spun eu, nepermis de mult. Este adevărat că ne-am asumat în faţa Comisiei Europene, prin Tratatul de Aderare, să rezolvăm aceste probleme istorice de mediu, însă responsabilitatea noastră este în primul rând faţă de cetăţenii României, şi aşa trebuie să privim lucrurile. Instituţiile statului s-au găsit de mult prea multe ori în imposibilitatea de a acţiona, în blocaje birocratice, iar lucrurile acestea trebuie să înceteze, pentru că a venit momentul acţiunii. Eu cred că orice măsură care ajută în soluţionarea problemelor de mediu este bine-venită şi necesară. Fiţi siguri că imediat ce specialiştii vor avea o soluţie finală în această speţă (a închiderii gropilor de gunoi neconforme, n.r.) o vom supune dezbaterii publice şi o vom comunica românilor”, a spus ministrul Mediului.

România a negociat 36 de condiţionalităţi ex-ante, acceptate de Guvern în anul 2014. Întârzierea îndeplinirii condiţionalităţilor poate duce la suspendarea integrală sau parţială a plăţilor aferente Programelor Operaţionale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiţionalităţi.

Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie 2017, să acţioneze în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă 68 de depozite municipale de deşeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor şi mediu.

Alte articole

Ce recomandă Comisia Europeană pentru trecerea prin criza energetică. Șoferii să conducă doar la nevoie, reducerea vitezei cu 10 km/h și munca de acasă

Nicușor Dan dezvăluie planul Europei pentru combaterea prețului la carburanți: „S-a ajuns la un acord”

Ulterior, în data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeană (CE) a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) şi ale economiei circulare.

Conform forului european, autorităţile române trebuiau să revizuiască şi să actualizeze acest Plan, cel târziu în 2013. Comisia a iniţiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în septembrie 2015 şi a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităţilor să adopte rapid aceste instrumente de baza prevăzute de legislaţia în materie de deşeuri.

Executivul comunitar afirma că România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor municipale solide. În 2015, aceasta a înregistrat cea mai mare rata de depozitare a deşeurilor din UE, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%.

Pe data de 22 decembrie, anul trecut, Hotărârea de Guvern privind Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD) a fost aprobată în şedinţa Executivului, acest lucru conducând la închiderea unei proceduri de infringement aflată în fază contencioasă.