Comisia Europeană cere României explicații privind „amendamentul Fritz”. Bruxelles-ul analizează legea care poate afecta 770 de milioane de euro din PNRR

Comisia Europeană a solicitat autorităților române clarificări privind noua Lege a integrității și controversatul „amendament Fritz” în contextul jalonului din PNRR în valoare de 770 de milioane de euro.

Executivul comunitar vrea să afle inclusiv cum se aplică noile prevederi în cazul unor mandate aflate deja în desfășurare și dacă acestea respectă principiul neretroactivității.

Solicitarea oficială a fost transmisă la începutul lunii septembrie de Ana Gallego, director general al DG JUST din cadrul Comisiei Europene, către Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, potrivit unor surse oficiale citate de G4Media.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : Ilie Bolojan și Oana Țoiu i-ar fi cerut Comisarului UE pentru Justiție să facă verificări în cazul „amendamentului Fritz” la Legea integrității. România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR (surse)

Alte articole

Comisia Europeană, set de măsuri pentru reformarea sistemului educațional. Cum vor fi ajutați elevii să își dezvolte competențele necesare

USR și-a ales noua conducere după intrarea în opoziție. Dominic Fritz va conduce partidul alături de Radu Miruță, Diana Buzoianu și Dan Barna

Bucureștiul are la dispoziție două săptămâni pentru a răspunde întrebărilor formulate de Comisia Europeană.

Una dintre principalele preocupări ale Bruxelles-ului este impactul noilor prevederi asupra aleșilor locali și demnitarilor, având în vedere că legea prevede încetarea de drept a mandatelor, la o lună de la promulgare, în cazul persoanelor vizate de anumite decizii anterioare de incompatibilitate sau conflict de interese.

Printre persoanele care ar putea fi afectate se află și primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

Comisia Europeană vrea să afle dacă noile reglementări sunt compatibile cu principiile dreptului european, printre care securitatea juridică, proporționalitatea și neretroactivitatea.

Bruxelles-ul solicită, de asemenea, clarificări privind caracterul automat al încetării mandatelor și dacă măsura presupune o analiză individuală a gravității fiecărui caz.

O altă întrebare vizează respectarea principiului ne bis in idem, care interzice sancționarea de două ori pentru aceeași faptă.

Comisia Europeană mai cere date concrete și despre numărul aleșilor afectați, natura juridică a măsurii, posibilitatea ca instanțele să excludă aplicarea acesteia în cazurile considerate minore și existența unor căi reale de atac pentru persoanele care își pierd mandatul.

Iată cele șapte chesituni la care Executivul comunitar solicită răspunsuri, potrivit documentului consultat de sursa citată:

1. Cadrul juridic anterior și încetarea mandatului

2. Raportarea la principiul ne bis in idem

3. Justificarea încetării automate a mandatului

4. Analiza circumstanțelor individuale și impactul concret

5. Natura juridică a măsurii și caracterul penal

6. Posibilitatea excluderii măsurii în cazurile minore

7. Dreptul la o cale de atac

Demersul Comisiei Europene poate avea consecințe asupra evaluării viitoarelor cereri de plată depuse de România prin PNRR. În funcție de răspunsurile transmise de autoritățile române, Bruxelles-ul poate solicita informații suplimentare pentru a stabili dacă noua Lege a integrității respectă angajamentele asumate de România în cadrul reformelor privind statul de drept.

Citește și : Amendamentul ”Fritz” face ravagii în rândul aleșilor locali. Alți nouă primari își vor pierde mandatul, din pricina noii legi a integrității

Legea integrității reprezintă un jalon PNRR în valoare de 770 de milioane de euro.