GEO COSTINIU a murit

GEO COSTINIU începe să joace în televiziune încă de la 8 ani, unde este considerat unul dintre copiii „minune”, iar la 14-15 ani evolua pe lângă studenţii de la Teatru în roluri de licean, la Casa Studenţilor din Bucureşti. După absolvirea facultăţii, unde i-a avut ca profesori pe Dem Radulescu şi Octavian Cotescu, după ce debutase pe scena Teatrului Bulandra, pe când era student în anul IV, sub îndrumarea regizorului Liviu Ciulei este repartizat la Teatrul Naţional Iaşi (1973 – 1974 ) unde sub bagheta regizoarei Cătălina Buzoianu joacă în „Poveste de iarna” – W. Shakespeare şi în „Istoria Hieroglifică” şi îşi confirmă talentul şi pasiunea pentru scenă.

VEZI ŞI Geo Costiniu, în 2011: „Ce mai vreau de la viaţă? Încă un şpriţ!”

Din 1974, GEO COSTINIU este actor la Teatrul Giuleşti pe care-l considera teatrul său de suflet şi pe scena căruia a interpretat numeroase roluri în piese celebre.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În film debutează în 1972 cu un rol secundar în filmul „Paraşutiştii” al regizorului Dinu Cocea. Dă lovitură în 1978 cu filmul regizat de Timotei Ursu „Septembrie”, o dramă şi o poveste de dragoste absolut superbă, unde o are parteneră pe Anda Onesa. Filmul este atât de bine primit de public încât niciun alt rol în film interpretat după, de la „Ora zero” / 1979… la drama „Neinvinsă-i dragostea”/1994 nu i-a mai adus aceeaşi popularitate.

Dorina Lazăr, directoarea Teatrului Odeon, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX că Geo Costiniu a fost un mare artist, un om bun şi un coleg minunat. „Era suferind. A fost un mare artist, un om bun şi un coleg minunat, care s-a îmbolnăvit. (…) A murit săptămâna trecută Dana Comnea, la New York, şi acum moare Geo Costiniu. Sunt foarte mâhnită. Era un coleg minunat şi uite că boala l-a învins”, a declarat aceasta pentru MEDIAFAX.

Printre filmele în care a jucat se numără „Aştept provincia” (1995), „Neînvinsă-i dragostea” (1993), „Patul conjugal” (1993), „Capul de răţoi” (1992), „Întâmplări cu Alexandra” (1989), „De ce are vulpea coadă?” (1988), „Nişte băieţi grozavi” (1987), „Un oaspete la cină” (1987), „Ora zero” (1979).