În plus, situaţia creată la nivel regional cere o accelerare a relaţiilor transfrontaliere.

''Situaţia creată la nivel regional impune să ancorăm mult mai rapid tot ceea ce înseamnă relaţii transfrontaliere, de infrastructură, rutiere. Împreună cu prietenii noştri, inclusiv cu partenerul nostru istoric Polonia, pe plan intern, european şi transatlantic să alocăm mult mai multe resurse şi coerenţă în ancorarea Republicii Moldova şi Ucrainei în Europa'', a spus Geoană.

El a subliniat că România, din punct de vedere economic, nu trebuie să rămână ''ultima frontieră'' a Occidentului.

''România trebuie să devină o punte între Est şi Vest, între Nord şi Sud'', a spus Geoană, reiterând ideea Coridorului de transport 9, despre care vor purta discuţii, în următoarele zile, miniştrii transporturilor din Polonia, Ucraina şi România.

''Pe aici (n.r.-coridorul 9) este cel mai scurt drum spre Varşovia şi Scandinavia. Totodată, e cel mai scurt drum spre Orientul Mijlociu, Istanbul şi axa Nord - Sud. România trebuie să devină un stat pivot şi nu o simplă frontieră (...) Noua situaţie creată va produce schimbări şi la nivelul gândirii europene cu privire la axa Nord - Sud (...) Sunt convins că în această perioadă, inclusiv la negocierea bugetului UE pentru 2014-2020, coridorul 9 va redeveni o prioritate''', a spus Geoană.

Totodată, el a subliniat importanţa semnării acordului de asociere şi de liber schimb, dar şi liberalizarea vizelor cu Ucraina şi Republica Moldova. ''Este o invitaţie pentru oamenii de afaceri din România, dar şi din Polonia să facem bussines mai mult împreună, să colaborăm comercial mai mult. Faptul că Ucraina a decis să părăsească CSI este de fapt o invitaţie şi o obligaţie pentru noi de a oferi pieţe alternative pentru Ucraina şi Republica Moldova, pentru ce vor pierde în relaţia lor mult mai tensionată cu Federaţia Rusă. Vom câştiga cu toţii, Ucraina, Republica Moldova, România, UE'', a spus Mircea Geoană.

El a vizitat joi punctul de frontieră Vicovu de Sus - Krasnoilsk, la graniţă cu Ucraina, pentru a încerca să caute soluţii cu autorităţile locale, judeţene şi guvernamentale din cele două state în vederea grăbirii deschiderii acestui punct internaţional de frontieră.

PTF de la Vicovu de Sus a fost închis în 2010 pentru modernizare, lucrările de partea română au fost finalizate în 2012, dar trecerea de frontieră a rămas neoperaţională pentru că autorităţile ucrainene nu au reuşit să aducă la standardele solicitate punctul similar de la Krasnoilsk.

Potrivit şefului Consiliului Regional de la Cernăuţi, Mihail Găiniceru, prezent şi el joi la Vicovu de Sus, un proiect semnat de Direcţia Vămilor Ucrainei arată că investiţia ar trebui finalizată în 22 de luni.