Geoană: România trebuie să se asigure că nu se va reveni la o politică a sferelor de influenţă

Potrivit dlui Geoană, la nivel global există o tensiune clară între multilateralism, care a fost o politică impusă de SUA în perioada postbelică, şi naţionalismul care caracteriza relaţiile internaţionale până la Al Doilea Război Mondial. Revenirea la o abordare unilaterală se vede prin lipsa de încredere în ancore ale sistemului liberal global precum organizaţiile internaţionale (fie politice, militare sau economice) sau în comerţul liber, explică Mircea Geoană.

În ce priveşte Uniunea Europeană, a arătat preşedintele Institutului Aspen România, vorbim practic despre o Europă cu mai multe viteze, din punct de vedere al integrării în diversele iniţiative ale uniunii. În UE se află în acest moment mai multe centre şi periferii, în funcţie de avantajele competitive ale diferitelor regiuni. De aceea există numeroase viziuni cu privire la viitorul Europei, care de multe ori sunt diferite şi opuse. În interiorul şi în afara zonei euro prosperă tendinţele centrifuge şi alianţele regionale, precum şi retorica populistă şi anti-sistem. La nivel regional, contextul de securitate este marcat de re-emergenţa Rusiei, care caută rolul de hegemon în Marea Neagră, ca poartă către Orientul Mijlociu şi Marea Mediterană, şi revenirea la statutul de putere mondială. România trebuie să se asigure că nu se va reveni la o politică a sferelor de influenţă şi că NATO va continua să întărească flancul său estic, a punctat Mircea Geoană.

Rugat să comenteze cum pot afecta actualele tensiuni de pe scena internaţională preşedinţia semestrială exercitată de România a Consiliului Uniunii Europene, în prima jumătate a anului viitor, Mircea Geoană a remarcat că România va avea o sarcină dificilă în cadrul Preşedinţiei semestriale a Consiliului UE, ţinând cont de trendurile menţionate mai devreme şi de lipsa de consens în UE pe numeroase subiecte esenţiale, de la migraţie până la politici digitale sau următorul cadru financiar multianual.

„Bineînţeles, Preşedinţia reprezintă şi o oportunitate extraordinară pentru România de a influenţa agenda europeană. În cele şase luni in care vom deţine Preşedinţia, vom prezida discuţii despre consecinţele Brexitului şi noua relaţie cu Marea Britanie, Perspectiva Financiară Multianuală 2021 – 2028, precum şi discuţia mai generală despre viitorul Uniunii. În acest sens, este posibil ca Summitul Uniunii Europene de la Sibiu prevăzut pentru 9 mai anul viitor să contureze astfel o nouă realitate politică”, a spus preşedintele Institutului Aspen România.

Alte articole

Bărbații americani vor fi înregistrați automat pentru serviciul militar. Cum funcționează sistemul

Forțele SUA au distrus la sol două avioane americane Hercules C-130 în timpul operațiunii de salvare a pilotului doborât vineri

Mircea Geoană a reiterat că pentru ţara noastră este de importanţă vitală să fie conectată la căile comerciale ale Europei. „Consider, prin urmare, că nu trebuie să irosim nicio oportunitate pentru ca cele trei coridoare de transport paneuropean să tranziteze România. Dacă priorităţile partenerilor noştri europeni s-au schimbat la un moment dat, iar noi nu am fost suficient de convingători pentru a asigura în continuare finanţarea europeană a acestor trei coridoare pan-europene de transport, la parametrii stabiliţi iniţial, nu înseamnă că ne putem permite ca România să rămână izolată. Este evident că proiectele bune vor găsi întotdeauna finanţare şi că trebuie să profităm de realitatea geografică, care este una singură şi oferă Constanţei şi României un rol principal. Faptul că anumite coridoare de transport, aparent abandonate de către Comisia Europeană, îşi găsesc locul în iniţiativele Chinei legate de dezvoltarea Drumului Mătăsii ar trebui să ne dea de gândit, atât nouă cât şi partenerilor noştri europeni, împreună cu care trebuie să încercăm să găsim răspunsuri la aceste provocări în viitorul cadru financiar”.

În acelaşi timp, spune preşedintele Institutului Aspen România, ţara noastră ”trebuie să se concentreze pe realizarea obiectivelor identificate în urmă cu câţiva ani în cadrul proiectului strategic Romania Gateway, dezvoltat de către Institutul Aspen în parteneriat cu Guvernul României”. ”Astăzi, mai mult ca oricând, sectorul public şi mediul privat trebuie să îşi intensifice cooperarea pentru a transforma România într-un nod economic, comercial, logistic, industrial, energetic şi de IT”, a subliniat Mircea Geoană.