George Scutaru: Deputaţii PNL vor putea depune amendamente la buget în nume propriu, nu al grupului

Scutaru a fost întrebat dacă deputaţii PNL vor avea amendamente la bugetul de stat pe anul 2014.

„Eu, din ce-am înţeles de la marea majoritate a colegilor deputaţi, nu vor exista amendamente, dar, bineînţeles, până joi se pot depune amendamente”, a răspuns Scutaru.

De asemenea, liderul deputaţilor PNL a fost întrebat dacă amendamentele vor fi depuse în nume personal ori dacă este posibilă înregistrarea unor amendamente în numele grupului PNL.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Nu vor fi în numele grupului parlamentar”, a precizat Scutaru.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, luni, după şedinţa Birourilor Permanente reunite, că speră ca în data de 3 decembrie Legislativul să dea votul final asupra proiectului de buget pe 2014.

El a precizat că până joi, la ora 14.00, se vor depune amendamente de către parlamentari la comisiile de specialitate, în scris sau electronic, dar şi la grupurile politice parlamentare.

Guvernul a aprobat pe 14 noiembrie proiectul Bugetului de stat şi cel al Asigurărilor sociale de stat pe 2014. Premierul Victor Ponta a declarat că în 2013 România a ajuns la PIB-ul din 2008 şi a punctat că ţara noastră are cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. Tot în şedinţa de joi, a fost aprobat şi proiectul legii descentralizării, documente urmând să fie transmise imediat Parlamentului.

„A fost o coincidenţă, dar o coincidenţă fericită discutarea şi adoptarea proiectului de buget pe 2014 azi, ziua în care Eurostat a confirmat că România are cea mai mare creştere trimestrială din Uniunea Europeană – 1,6% faţă de trimestrul II (…), o creştere anuală de 2,7 %(…), o creştere economică pe care România nu a mai avut-o din 2008. (…) Important este că această creştere economică a anului 2013 nu s-a făcut doar pe baza agriculturii, cum spun nespecialiştii. Agricultura a adus o creştere de numai 1%. Restul s-a datorat în special creşterii producţiei industriale, o creştere cu 7,5% – locul II din UE – a serviciilor şi prin schimbarea radicală în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene. (…) În 2013 ajungem la PIB-ul din 2008, închidem o perioadă de scădere a României. (…) Evident, în 2014 vom avea cel mai mare PIB calculat după revoluţie”, a afirmat Ponta în şedinţa de guvern.

Indicii macroeconomici pe care s-a construit proiecţia bugetară pe anul 2014 sunt: creştere economică de 2,2%, inflaţie de 2,4% şi un curs de 4,45 lei pentru un euro. Ponderea veniturilor totale în PIB este estimată la 32,9%, iar ponderea cheltuielilor total în PIB este de 35,1%. Câştigul mediu lunar este previzionat este de 1.676 lei lunar.

„Prăjitura” bugetului pe care Guvernul a împărţit-o ministerelor este de 230 de miliarde de lei, cu un deficit de 14 miliarde de lei. Din această sumă, 47,7 miliarde de lei reprezintă salariile în sectorul public, împărţite după cum urmează: 15 miliarde de lei pentru structurile militare, securitate, ordine publică şi justiţie, 10 miliarde pentru cadrele didactice, 9 miliarde pentru funcţionarii de la nivel local, 7 miliarde pentru cadrele medicale şi 5 miliarde pentru alte categorii de bugetari.

Pentru plata pensiilor sunt alocate 52 de miliarde, dintre care 13 miliarde provin de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului la bugetul asigurărilor sociale. Sumele alocate pentru asistenţă socială vor ajunge la 20 de miliarde de lei, iar cele pentru investiţii la 40 de miliarde de lei, adică 6% din PIB. Pentru plata datoriilor statului român şi a dobânzilor aferente au fost alocate 15 miliarde, iar alte 6 miliarde vor fi plătite cu titlu de subvenţii, în special în domeniul agriculturii. Cheltuielile cu bunuri şi servicii ale statului român în anul 2014 se vor ridica la 40 de miliarde. În fine, 10 miliarde de lei figurează la capitolul alte transferuri, plăţi către alte instituţii din care face parte România (cum ar fi bugetul Uniunii Europene).