George Simion este contestat de principalul finanţator din AUR. Călin Georgescu ar putea prelua cel mai bine cotat partid din sondaje

Marius Lulea, fondatorul din umbră al AUR, fost finanțator și protector al lui George Simion, pare că a devenit între timp una dintre cele mai incomode figuri pentru liderul suveranist. Îndepărtat de Simion din funcția de prim-vicepreședinte, Lulea își exprimă în mod constant dezacordul față de direcția actuală a partidului, apelând la ironii subtile și mesaje cu subînțeles. Ultima replică, cu tentă geopolitică, a venit după gestul controversat al lui Simion din SUA, care a tăiat un tort în forma Groenlandei, pictat cu steagul Statelor Unite.

George Simion anunță că a strâns semnăturile necesare pentru suspendarea lui Nicușor Dan: „Nu e potrivit pentru această funcție”

„Groenlanda e Danemarca. Danemarca e Europa. Europa e România”, a scris Lulea într-o postare pe Facebook, într-o critică implicită la adresa liderului AUR. În paralel, mai multe site-uri care în ultimii cinci ani au promovat agresiv partidul și pe George Simion, unele înregistrate direct pe numele lui Marius Lulea sau pe firme apropiate acestuia, au schimbat brusc direcția și au trecut la atacuri împotriva liderului AUR. Mesajele sunt dure, sincronizate și îl acuză pe Simion de „trădare”, de „căpușarea imaginii lui Călin Georgescu”, de apropierea de narativele Rusiei și chiar de complicitate cu PSD și cu facțiunea Savonea din justiție.

Reorientarea acestor publicații, arătată până acum ca parte a unei rețele pro-AUR, alimentează ipoteza unui conflict intern și a unei rupturi între fostul „arhitect” din culise al partidului și liderul care a monopolizat mișcarea suveranistă.

Alte articole

„Turul 2 înapoi!” Parlamentarii suveranişti nu au aflat de ce s-au anulat alegerile în comisia din Parlament. Şoşoacă: „S-a dat girul unor alegeri lovite de nulitate absolută”

George Simion anunţă căderea lui Ilie Bolojan. AUR intră la guvernare în martie cu o singură condiţie

Consultantul politic Daniel Olteanu a analizat tensiunile tot mai vizibile din interiorul AUR. Criticile lui Marius Lulea la adresa lui George Simion ar reprezenta, potrivit expertului, un semnal al pierderii controlului intern din partea liderului suveranist, însă scenariul înlocuirii sale cu fostul candidat Călin Georgescu nu ar fi decât o „diversiune”.

Potrivit lui Daniel Olteanu, disputele din AUR trebuie citite în cheia specifică partidelor centraliste, unde loialitatea personală, controlul mesajului și sancționarea disidenței sunt elemente definitorii.

„Conflictul Lulea–Simion trebuie citit în cheia specifică a partidelor centraliste: ele funcționează pe un amestec de loialitate personală, control strict al mesajului și sancțiune rapidă pentru disidență. De aceea, când un nume greu critică public liderul, miza nu e doar orgoliul, ci semnalul că în interior există nemulțumiri care au trecut de pragul fricii de a pierde accesul la resurse și poziții”, a opinat Daniel Olteanu pentru Ziare.com.

Daniel Olteanu a remarcat că, deși contestat tot mai des din interior, George Simion păstrează capacitatea de a canaliza nemulțumirea socială și energia protestatară, combustibilul politic ce ține AUR relevant în publică.

„În cazul de față, criticile lui Marius Lulea la adresa lui George Simion sunt un episod important de conflict intern. Simion are încă un avantaj major: rămâne portavocea cea mai puternică pentru un segment de nemulțumire socială și pentru energia protestatară, adică exact combustibilul care ține AUR relevant. Problema lui este bilanțul politic: după cicluri electorale în care partidul a acumulat vizibilitate, dar și înfrângeri și controverse, apare inevitabil factura internă. În astfel de formațiuni, factura nu se plătește prin dezbatere doctrinară, ci prin contestarea liderului ca eficiență și ca locomotivă electorală. Înlocuirea imediată a lui Simion nu este, totuși, scenariul cel mai probabil. Mai plauzibilă este o repoziționare graduală, în care liderul își păstrează funcția, dar își pierde monopolul asupra mesajului și începe să împartă scena cu figuri mai articulate și mai credibile pe anumite teme, cu un background tehnic mai bun. Asta îl lovește exact unde contează: nu la nivel de statut intern, ci la nivel de autoritate. Când partidul are mai multe voci credibile, liderul populist devine comparabil, iar comparația nu îl ajută pe Simion”, a punctat Daniel Olteanu pentru Ziare.com.

În acest context tensionat, numele lui Călin Georgescu a fost readus în discuție ca posibil înlocuitor al lui Simion. Daniel Olteanu consideră însă că această ipoteză este nerealistă și utilă doar ca diversiune.

Citește și : Președintele Nicușor Dan garantează că nu vor mai fi creșteri de taxe în viitorul apropiat: „Suntem mai bine decât ținta de reducere de deficit asumată, ne împrumutăm la dobânzi mai bune, avem o creștere la colectare, deci nu există riscul altor creșteri de taxe”

„În acest cadru, ideea „Călin Georgescu la conducere” trebuie tratată ca scenariu de diversiune. Deja Simion are parte de personaje care îi contestă autoritatea nu explicit, ci implicit, prin propriul background profesional și capacitate de a livra un discurs bine fundamentat din punct de vedere tehnic. Întoarcerea lui Georgescu în AUR aduce un nou pol de putere pe care nu și-l dorește nimeni. Iar relația dintre Georgescu și Simion nu este una bună, sunt adversari pentru dominarea bazinului electoral suveranist”, a spus Daniel Olteanu într-o analiză pentru Ziare.com.

Sondaj CURS – AUR 35%, PSD 23%, PNL 18% şi USR 10% / Călin Georgescu, cotat cu 36% încredere, urmat de George Simion şi Nicuşor Dan / Ciprian Ciucu şi Sorin Grindeanu, la egalitate / 76% dintre cei chestionaţi cred că România merge în direcţia greşită
AUR este cotat cu 35% din intenţiile de vot în ultimul sondaj CURS realizat în luna ianuarie, urmat de PSD cu 23%, PNL cu 18% şi USR cu 10%. În topul încrederii conduce Călin Georgescu, cu 36%, urmat de George Simion şi Nicuşor Dan. Ciprian Ciucu şi Sorin Grindeanu sunt la egalitate şi-l devansează cu trei procente pe Ilie Bolojan. Armata conduce detaşat în topul încrederii în instituţii, urmată de biserică, pompieri şi Poliţie.

”Sondajul de opinie realizat de CURS la nivel naţional, în luna ianuarie 2026, surprinde un climat social dominat de pesimism, neîncredere şi aşteptări economice negative. Rezultatele indică o continuitate a stării de nemulţumire publică de la finalul anului 2025, cu accent pe deteriorarea percepţiilor privind direcţia ţării, funcţionarea instituţiilor şi evoluţia nivelului de trai”, au transmis reprezentanţii CUSR, duminică, într-un comunicat de presă.

Percepţia populaţiei privind direcţia ţării rămâne covârşitor negativă. 76% dintre români consideră că România se îndreaptă într-o direcţie greşită, în timp ce doar 19% apreciază că direcţia este una bună, iar 5% nu au o opinie clar formulată.

”Acest raport profund dezechilibrat confirmă persistenţa unui sentiment colectiv de frustrare şi lipsă de încredere în evoluţia generală a ţării”, au transmis oficialii CURS.

În topul încrederii conduce Călin Georgescu, cu 36%, faţă de 60% opinii negative. El este urmat de George Simion (32%) şi Nicuşor Dan (31%). Ciprian Ciucu şi Sorin Grindeanu sunt la egalitate, cu 26% încredere şi-l devansează cu trei procente pe Ilie Bolojan.

Diana Şoşoacă înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere, de 80%.

”În cazul unor figuri precum Dominic Fritz şi Anamaria Gavrilă, se remarcă un nivel semnificativ de necunoaştere publică, ceea ce indică o vizibilitate limitată la nivel naţional. Per ansamblu, datele reflectă o criză de încredere în leadershipul politic”, precizează realizatorii sondajului.

Evaluarea instituţiilor evidenţiază o polarizare clară între instituţiile percepute ca stabile şi cele politice. Armata, Biserica şi Pompierii se bucură de cea mai bună imagine, cu procente de încredere cuprinse între 61% şi 80%, în timp ce Poliţia şi Uniunea Europeană depăşesc uşor pragul de 50% opinii pozitive.

La polul opus, instituţiile politice şi cele ale justiţiei sunt evaluate predominant negativ: Parlamentul şi Justiţia sunt respinse de 75% dintre respondenţi, Guvernul şi Curtea Constituţională de 73%, iar Preşedinţia de 67%.

”Aceste rezultate indică o ruptură între cetăţeni şi instituţiile asociate cu decizia politică şi actul de guvernare”, arată realizatorii sondajului.

În ipoteza organizării unor alegeri parlamentare duminica viitoare, AUR ar obţine 35% din voturi, menţinându-se detaşat pe primul loc.

PSD este cotat cu 23%, iar PNL cu 18%. USR ar obţine 10%, în timp ce UDMR şi SOS România sunt creditate fiecare cu 5%. Partidul Oamenilor Tineri şi alte formaţiuni ar întruni câte 2%.

”Distribuţia intenţiilor de vot reflectă o fragmentare politică accentuată şi o capitalizare a nemulţumirii publice de către partidele percepute ca alternative la sistemul actual”, se arată în comunicatul de presă.

Cercetarea a fost realizată pe un eşantion reprezentativ de 1.067 respondenţi, populaţie adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani şi peste. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer), în perioada 14–23 ianuarie 2026. Eşantionul este probabilist, multistadial şi stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost validate pe baza ultimelor statistici INS şi ponderate în funcţie de vârsta electoratului.