George Simion a prezentat luni episodul 2 din documentarul „Cum ne-au furat alegerile”. „Continuăm cu noi dovezi, mărturii și fapte pe care nu le veți vedea la televizor, a scris George Simion pe reţelele de socializare:
Moţiunea de cenzură iniţiată de AUR după ce Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru primul pachet de măsuri fiscale destinate reducerii deficitului bugetar şi intitulată ”Au ruinat ţara şi acum îi obliga pe români să achite nota de plata – afară cu Guvernul ipocrit” este dezbătută şi votată luni în plenul Camerelor reunite. Moţiunea nu are şanse să treacă, opoziţia neavând voturile necesare. Parlamentarii coaliţiei ar urma să asigure cvorumul, dar nu vor vota.
”Imaginaţi-vă următoarea scenă: La un separeu mare, într-un restaurant de lux, clienţii beau si mănâncă, şampanie scumpă, vită Wagyu, caviar şi fumează trabucuri cubaneze. Afară, pe terasă, un alt grup mănâncă cartofi prăjiţi si beau bere la PET. La final, după o petrecere lungă, vine nota de plată la separeu. E uriaşă. Mesenii simandicoşi se uită lung la notă şi îi spun chelnerului, fără să clipească, să o trimită la masa de pe terasă, să o plătească cei de acolo… Asta a fost condiţia României în ultimii ani! Şi nouă, românilor de pe terasă, ne-a fost trimisă nota de plată uriaşă consumată de guvernanţii din separeu”, se arată în textul moţiunii, iniţiată de AUR şi semnată de 131 de senatori şi deputaţi.
Docunmentul a fost citit joi, în Parlament, în faţa unei săşi aproape goale
DOCUMENTUL INTEGRAL POATE FI CITIT AICI
PTdhNmE5ZGUxM2I3ODUwYzA5YjQ5MjU5YTkyZDFkYTJkPreşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, întrebat cum vor vota parlamentarii PSD la moţiunea de cenzură depusă de opoziţie împotriva Guvernului Bolojan, că se va asigura cvorumul.
”Cum vor vota cei ai PNL, UDMR şi USR: ”Prezent, nu votez”. Se va asigura cvorumul, dar nu vom vota. Noi trebuie să asigurăm cvorumul şi vom asigura acest cvorum, Decizia pe care am discutat-o cu ceilalţi preşedinţi de partid a fost aceasta, de a se asigura cvorumul, dar de a lăsa opoziţia să voteze”, a spus Grindeanu.
CE PREVEDE CONSTITUŢIA
Conform Constituţiei, Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată. Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
Referitor la moţiunea de cenzură, Constituţia mai prevede că Senatul şi Camera Deputaţilor, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor, se comunică Guvernului la data depunerii şi se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.
Conform articolului 47 din Regulamentul şedinţelor comune, ”acordarea votului de încredere Guvernului şi retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură sunt supuse procedurii votului secret cu bile”, în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului.
După prezentarea moţiunii de cenzură de către deputatul sau senatorul desemnat de iniţiatorii acesteia, preşedintele care conduce şedinţa comună dă cuvântul prim-ministrului, pentru prezentarea poziţiei Guvernului. În continuare, preşedintele dă cuvântul deputaţilor şi senatorilor, în ordinea înscrierii lor la cuvânt.
După încheierea dezbaterilor se trece la votarea moţiunii de cenzură. Moţiunea de cenzură se consideră adoptată dacă este votată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor.
Președintele Nicușor Dan și liderul AUR, George Simion, se află la egalitate din punct de vedere al încrederii românilor – 38%, arată cel mai recent sondaj efectuat la nivel național de Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS.
În topul încrederii românilor se mențin Armata/pompierii, Biserica, Uniunea Europeană, Poliția și mediul privat.
La întrebarea ‘Câtă încredere aveți în următoarele personalități politice?’, au încredere ‘foarte multă/multă’ 38% dintre intervievați în Nicușor Dan, respectiv în George Simion, 32% în premierul Ilie Bolojan, 26% în Sorin Grindeanu, 24% în Kelemen Hunor, 22% în Dominic Fritz, 19% în Diana Șoșoacă, iar 16% în Anamaria Gavrilă. La aceeași întrebare au încredere ‘foarte puțină/puțină’ 57% în George Simion, 59% în președintele Nicușor Dan, 62% în Ilie Bolojan, 64% în Sorin Grindeanu, 65% în Kelemen Hunor, 53% în Dominic Fritz, 76% în Diana Șoșoacă și 59% în Ana-Maria Gavrilă.
La întrebarea ‘Ce părere aveți despre următoarele instituții?’, au ‘foarte bună/bună’ 81% despre Armată/pompieri, 74% despre Biserică, 59% despre Uniunea Europeană, 59% despre Poliție, 54% – mediul privat, 53% – Organizația Națiunilor Unite, 48% – Președinție, 41% – televiziuni, 38% – justiție, 36% – presă scrisă și online, 34% – sindicate, 33% – Guvern, 29% – serviciile de informații, 26% – Parlament, 24% – Consiliul Național al audiovizualului, 24% – Curtea Constituțională, 23% – Autoritatea Electorală Permanentă.
Potrivit aceluiași sondaj, 60% dintre respondenți consideră că România în Uniunea Europeană are mai degrabă de câștigat, în timp ce 31% consideră că are mai degrabă de pierdut, iar 9% nu știu sau nu răspund.
La întrebarea ‘Sunteți de acord cu ieșirea României din UE?’, 68% dintre subiecți spun că ‘mai degrabă nu’, 15% susțin că ‘mai degrabă da’, iar 17% nu știu sau nu răspund.
Universul de eșantionare este populația adultă rezidentă din România, iar volumul eșantionului – 1.067 respondenți, în vârstă de 18 ani și peste. Tipul eșantionului: probabilist, multistadial, stratificat. Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion este de plus/minus 3% la un nivel de încredere de 95%. Metoda de culegere a datelor: CATI (interviuri telefonice).
Validarea eșantionului s-a realizat pe baza ultimelor date ale INS. Datele sunt ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului. Perioada de realizare este 4 – 10 iulie 2025.