George Simion tună și fulgeră în urma blocajului de la CCR. ”Ce pretenții să avem de la un stat capturat?”

Curtea Constituțională a României (CCR) a a decis luni să amâne din nou, pentru 16 ianuarie, luarea unei decizii privind reforma pensiilor magistraților. Motivul? Lipsa de cvorum, în condițiile în care patru dintre judecători nu ar fi vrut să intre la ședință.

Președintele AUR, George Simion, reacționează dur în urma acestui blocaj de la CCR.

”CCR – autoarea loviturii de stat. Ce pretenții să avem de la un stat capturat, putred și corupt? HAI LIBERTATE”, a scris Simion pe Facebook, după anunțul privind noua amânare legată de reforma pensiilor magistraților.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Anunțul privind noua amânare a fost făcut de președintele CCR, Elena-Simina Tănăsescu.

Alte articole

George Simion cere alegeri anticipate și suspendarea lui Nicușor Dan, după criticile președintelui la adresa AUR: „Incompetența statului este meritul acestui președinte împiedicat și al rataților pe care chiar el i-a impus la butoane”

Călin Georgescu, alături de AUR la un eveniment din județul Argeș. Mesajul transmis din mijlocul susținătorilor

”Astăzi (luni – n.r.) nu a putut fi constituit cvorumul”, a subliniat Tănăsescu, care a precizat că următoarea ședință cu acest obiect va avea loc la 16 ianuarie, ora 10:00.

De la ședința de luni au absentat patru dintre cei nouă judecători ai CCR. Au fost prezenți așadar cinci judecători, iar pentru întrunirea cvorumului este nevoie de minimum șase.

Conform unor surse, un posibil motiv al acestui blocaj ar fi faptul că nu există un studiu de impact al proiectului de lege propus de cabinetul condus de Ilie Bolojan.

Președintele CCR a subliniat însă că un astfel de studiu nu reprezintă un ”criteriu pentru analiza constituționalității legilor”.

Citește și Blocaj total la CCR! Decizia privind reforma pensiilor magistraților, amânată din nou, pentru 16 ianuarie!

Fostul președinte al CCR Augustin Zegrean a declarat, la digi24, că un astfel de studiu, dacă este cu adevărat necesar, ar trebui făcut de inițiatorul proiectului, adică de guvern.

Zegrean a mai spus că, în opinia lui, este nevoie întotdeauna de un studiu de impact.

”De studiu de impact este nevoie întotdeauna. Că nimeni nu îl bagă în seamă ăsta e un alt aspect. Există în alte ţări, care nu fac câte 50 de legi pe săptămână. (…) Parlamentarii petrec foarte mult cu studiul de impact, atât înainte, cât şi după adoptarea legii”, a spus fostul președinte al CCR.

Întrebat despre motivul absenței a patru judecători de la ședința privind reforma pensiilor magistraților, Augustin Zegrean a spus:

”Nu vor să voteze această lege. (…)

Şi doamna preşedintă a Curţii nu ştiu ce a făcut, ce n-a făcut, dar este judecător raportor şi raportul a apărut prin calculatoare, toată lumea l-a citit. Şi din raport, evident, rezultă că este pentru respingerea sesizării (sesizarea instanței supreme cu privire la reforma pensiilor speciale – n.r.). Şi atunci sigur că ei nici nu mai au de ce să vină, că nu i-a mai întrebat nimeni”, a spus el.

Cei patru judecători care au absentat ar fi venit la sediul CCR, însă nu au vrut să intre la dezbateri. Ei sunt cei care au părăsit, duminică, sala de ședințe, provocând amânarea dezbaterilor pentru luni.

CCR a decis, în 10 decembrie, să amâne pentru 28 decembrie luarea unei decizii privind noul proiect de reformă a pensiilor magistraților.

Duminică, 28 decembrie, judecătorii constiuționali au dispus o nouă amânare, pentru luni, 30 decembrie, după ce patru judecători –  Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Mihai Busuioc și Bogdan Licu – au părăsit sala de ședințe și astfel s-a rămas fără cvorum.

Reforma pensiilor magistraților este esențială pentru ca România să nu piardă 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Noul proiect cu acest obiect, pentru care guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în 2 decembrie, a fost contestat la CCR de instanța supremă, care reclamă încălcarea independenței justiției.

Proiectul prevede ca pensia magistraților să nu poată depăși 70 la sută din ultimul venit net, față de 80 la sută din 80 la sută din salariul brut în prezent. Asta ar însemna, conform estimărilor, că pensia medie a magistraților ar urma să scadă de la circa 5.000 la 3.500 de euro pe lună.

Proiectul mai prevede ca vârsta de pensionare să crească treptat, până în 2042, la 65 de ani, iar vechimea minima necesară să fie majorată de la 25 la 35 de ani.

Primul proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost inclus în al doilea pachet de măsuri pe care Executivul şi-a angajat răspunderea. Proiectul a fost contestat de instanța supremă la CCR, care, în 20 octombrie, l-a respins, pe motiv că nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Citește și Ministrul Justiției și cel al Apărării reacționează după noua amânare privind pensiile magistraților. Marinescu: ”Nu cunosc nimic despre un studiu de impact” / Miruță: ”CCR, vă cam bateți joc!”