Georgienii îşi aleg preşedintele. Este un test crucial pentru partidul aflat la putere

Acesta este ultimul scuritn direct în această fostă republică sovietică din Caucaz, înainte de trecerea la un regum parlamentar. Secţiile de votare au fost deschise la ora locală 8.00 (6.00, ora României) şi urmează să fie închise la ora 16.00 GMT (18.00, ora României), iar primele rezultate sunt aşteptate în cursul nopţii de miercuri spre joi.

Postul de preşedinte a devenit esenţialmente simbolic, însă alegerile pefigurează confruntarea viitoare între Visul Georgian, aflat la putere, şi opoziţie în alegerile legislative din 2020.

La 28 octombrie, franco-georgiana Salome Zurabişvili, susţinută de Visul Georgian, nu a reuşit să obţină peste 50% din voturi în primul tur, un scor perceput drept o dezavuare a partidului aflat la putere.

O fostă diplomată la Quai D’Orsay, Zurabişvili, în vârstă de 66 de ani, s-a clasat cot la cot (38,64%) cu opozantul Grigol Vaşadze (37,73%), susţinut de Mişcarea Naţională înfiinţată de fostul preşedinte Mihail Saakaşvili – în prezent în exil – urmaţi de reprezentanţi ai altor zece formaţiuni politice.

Alte articole

Victoria lui Karol Nawrocki în alegerile prezidențiale din Polonia blochează reformele pro-europene ale țării. Ce scriu marile publicații externe

Cine sunt favoriţii pentru înlocuirea lui Nicuşor Dan la Primăria Capitalei. Care sunt cotele la casele de pariuri

Vaşadze, în vârstă de 60 de ani, o devansează uşor în sondaje realizate înaintea turului doi. Candidatura sa a fost puternic consolidată de susţinerea anunţată de Partidul Georgia Europeană, care s-a clasat a treia în primul tur, cu 11% din voturile exprimate.

O victorie a lui Vaşadze ar marca o cotitură în peisajul politic georgian, anunţând sfârşitul dominaţiei Visului Georgian, aflat la putere din 2012.

Acesta este motivul pentru care fostul premier Bidzina Ivanişvili, care oficial a ieşit din politică, a renunţat la tăcere după scorul dezamăgitor al lui Zurabişvili. ”Ştiu că nu sunteţi mulţumiţi, pentru că viaţa voastră nu s-a îmbunătăţit”, a declarat el la televiziune, cu o faţă palidă, stând să izbucnească în lacrimi.

Ivanişvili are o avere este estimată la 4,6 miliarde de dolari de revista Forbes – reprezentând aproape o treime din PIB-ul ţării. El a promis să crească cheltuielile sociale şi să şteargă micile datorii bancare a 600.000 de persoane. Acest anunţ aduce, denunţă mai multe ONG-uri, o ”cumpărare de voturi fără precedent”.

Un semn al tensiunilor cu privire la scrutin este faptul că opoziţia a acuzat Guvernul că-i intimidează pe alegători şi a afirmat că activişti din cadrul Visului Georgian au agresat membri ai partidului lui Vaşadze.

Zurabişvili, care a rămas discretă după primul tur, a declarat la rândul ei că copii săi au primit ameninţări cu moartea, iar mai mulţi deputaţi din cadrul Visului Georgian au agitat spectrul unui ”război civil” în cazul victoriei lui Vaşadze.

Trei ONG-uri georgiene – inclusiv filiala locală a Transparency International (TI) – au anunţat săptămâna trecută că deţin proba care arată că Guvernul a tipărit cărţi false de identitate cu scopul de a falsifica al doilea tur în favoarea lui Zurabişvili.

Cabinetul Procurorului General georgian a anunţat o anchetă în urma acestor acuzaţii, respinse de către partidul la putere.

Un diplomat de carieră şi şef al diplomaţiei a lui Mihail Saakaşvili din 2008 în 2012, Vaşadze a criticat ”regimul oligarhic” al lui Ivanişvili, în contextul în care Guvernul a eşuat în reducerea sărăciei în ţară.

”Visul Georgian se confruntă cu alegerea celui mai mic rău: ar fi rău pentru ei ca opoziţia să învingă, dar şi mai rău dacă vor fi nevoiţi să suporte consecinţele politice ale fraudelor electorale”, a declarat vaşadze pentru postul de televiziune Rustavi-2 TV.

Cel mai bogat om din ţară, Bidzina Ivanişvili s-a retras în mod politic din viaţa politică în 2013, după ce a fost premier timp de un an, însă el este considerat în continuare adevăratul conducător al ţării.

Pe fond, cei doi favorişi în alegeri au mai multe puncte comune. Amândoi militează pentru o apropiere de Uniunea Europeană (UE) şi NATO, la care Georgia cere să adere în zadar de peste zece ani.

Peste 3,5 milioane de georgieni sunt chemaţi la urne, monitorizate de observatori din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Ciiperare în Europa (OSCE).