Germania se aşteaptă ca guvernele din zona euro să aprobe ajutorul pentru Grecia în câteva zile

Cancelarul german Angela Merkel, premierul italian Mario Monti şi premierul elen Lucas Papademos au discutat vineri, într-o teleconferinţă, despre al doilea program de salvare şi sunt optimişti că miniştrii de Finanţe din zona euro vor găsi, la reuniunea de luni, o soluţie pentru problemele aflate încă în discuţie, a declarat Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al lui Merkel, transmite Bloomberg.

„Ne aşteptăm ca grecii să se ridice la înălţimea responsabilităţilor lor. Lunea viitoare, vom vedea dacă Grecia va confirma aşteptările sau vom fi nevoiţi să decidem un alt parcurs, unul care nu este de dorit”, a declarat joi Steffen Kampeter, secretar de stat în Ministerul german de Finanţe.

Grecia trebuie să încheie urgent acordurile cu UE şi cu creditorii privaţi, în condiţiile în care în martie trebuie să răscumpere obligaţiuni de 14,5 miliarde de euro.

Merkel a fost distrasă vineri de la agenda anti-criză de demisia preşedintelui Germaniei, Christian Wulff, din cauza unui scandal de corupţie.

Alte articole

Ministerul de Interne german, mesaj pentru România înainte de turul al doilea al alegerilor: „Putin vrea să ne dezbine și să submineze unitatea în cadrul UE și NATO”

O româncă din Germania e cu nervii la pământ din cauza vecinei nemțoaice. ”Am mai rugat-o să nu mai strige, că îmi sperie copiii”

Euro şi acţiunile la nivel mondial au evoluat în creştere, investitorii anticipând finalizarea negocierilor din ultimele şapte luni pentru al doilea program de salvare a Greciei.

Parlamentul elen a aprobat în această lună măsurile de austeritate necesare sprijinului din partea UE şi FMI, dar surse apropiate negocierilor au declarat că în lipsa unor noi reduceri ale cheltuielilor datoriile Greciei vor scădea doar la 129% din PIB până în 2020, în loc de ţinta de 120%.

La sfârşitul anului trecut, datoriile elene erau de 160% din PIB.

Autorităţile europene discută totodată despre reducerea dobânzilor aplicate Greciei, de la circa 4% în prezent, pentru limitarea creşterii datoriilor.