Ghid practic pentru declararea insolvenţei persoanei fizice: Cum îţi ceri falimentul?

Pentru a contura in mod clar ce inseamna sa fii debitor insolvent, Legea nr. 151/2015 defineste in art. 3 punctul 12 ca stare relativa de insolventa acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor, pe masura ce acestea devin scadente.

Insolventa debitorului se prezuma atunci cand acesta, dupa trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadentei, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori.

Prezumtia este relativa asa cu arata si legea, ea putand fi oricand rasturnata, in sensul ca orice creditor poate indica o sursa de venit pe care debitorul o ascunde, iar atunci starea de insolventa dispare si atrage si reaua credinta a debitorului.

Cum se declara insolventa persoanei fizice?

Alte articole

Foştii angajaţi ai unei cunoscute fabrici intrate în faliment s-au trezit cu salariile restante de 10 ani în cont: „Nici nu mai speram, după atâţia ani. Am fost surprins”

Statul vrea să acorde angajaților 12 salarii medii brute în caz de insolvență a firmelor. Cui s-ar aplica prevederile proiectului ministerului Muncii

Exista, in principal, trei metode de a rezolva situatia lipsei disponibilului in cadrul procedurii insolventei persoanei fizice si anume:

• Debitorul aflat in stare de insolventa poate depune la comisia de insolventa o cerere de deschidere a procedurii insolventei pe baza de plan de rambursare a datoriilor.
• In cazul in care debitorul considera ca situatia sa financiara este iremediabil compromisa si un plan de rambursare a datoriilor nu poate fi elaborat si pus in executare, acesta poate solicita direct instantei judecatoresti competente deschiderea procedurii judiciare de insolventa prin lichidare de active.
• Debitorul, insa numai daca indeplineste anumite conditii, poate depune la comisia de insolventa o cerere de aplicare a procedurii simplificate de insolventa.

De aici, se desprind urmatoarele doua concluzii:

In prima situatie in care debitorul are totusi venituri, insa ele sunt insuficiente pentru acoperirea datoriilor acesta poate sa formuleze o cerere (care ar putea fi intitulata “Cerere de deschidere a insolventei persoanei fizice” ), document ce urmeaza sa fie adresat viitoarei Comisii de Insolventa, alaturi de un plan de rambursare a datoriilor ce va fi analizat in vederea validarii sau respingerii sale.

O a doua situatie se refera la posibilitatea debitorului insolvent de a formula cererea de deschidere a insolventeti direct catre instanta de judecata pentru a incepe, sub supravegherea Judecatorului Sindic, lichidarea patrimoniului persoanei fizice sub coordonarea unui lichidator judiciar.

Ultima optiune pe care legea o prevede se refera la datoriile foarte mici, insa aceasta poate fi aplicata doar de catre persoanele care nu au niciun bun sesizabil, care au peste varsta standard de pensionare.

Citeste mai mult pe avocatnet.ro