Viața lui Gigi Becali a fost una desprinsă din filme, iar actualul patron al FCSB spune că şi-a recunoscut păcatele înainte de a lua calea bisericii. Dacă în tinerețe juca sume imense la cazino, acum latifundiarul din Pipera construiește biserici şi face acte de caritate. Dumitru Dragomir a povestit cum patronul FCSB-ului a făcut un câștig record dintr-o sumă nesemnificativă împrumutată de la vărul Giovanni.
Gigi Becali obișnuia deseori să frecventeze cazinourile în tinerețea sa, alături de alte mari personalități ale fotbalului românesc. Patronul de la FCSB nu dădea înapoi de parierea tuturor banilor pe care îi avea, fiind nevoit uneori chiar și să se împrumute.
Dumitru Dragomir a dezvăluit momentul în care afaceristul român a câștigat o sumă fabuloasă după ce a fost ajutat chiar de vărul său, Giovanni Becali. Latifundiarul din Pipera și-a achitat imediat datoriile, lăsând chiar și ceva în plus peste.
„La jocuri de noroc, la toate. Gigi e mai norocos decât noi la toate. Costel Bucur s-a lăsat de jocuri, iar eu, 80% datorită lui m-am lăsat. Am văzut că este sănătos și m-am lăsat. Gigi pierduse și luase bani de la toată lumea și nu mai avea de la cine. A venit Giovanni înapoi cu câteva firfirici și i-a dat el. Din firfiricii ăia a făcut 800.000 de dolari, din 4.000 de dolari. A făcut peste 800.000 de dolari din 4.000 de dolari. Eu am fost martor la chestia asta, la ruletă. Și-a scos toți banii și a plecat și cu profit. A dat toți banii înapoi la cine s-a împrumutat, a dat și în plus.
Tot neamul lui Becali este generos, cel mai generos este Giovanni, și cel mai șmecher. Mai pricopsit este Gigi, dar mai șmecher este Giovanni. Eu și cu el avem viață de film”, a spus Dumitru Dragomir la „Profețiile lui DON Mitică”
„Nu mi-a plăcut să fumez, nici să beau. Nu mi-au plăcut jocurile de noroc, dar aveam nevoie de bani și credeam că sunt bune. O perioadă am ieșit bine. Eram dibaci.
Toată viața mea dacă nu am avut o miză, nu am avut chemare. Mi-au cam plăcut banii și am jucat jocuri crezând că mă pricopsesc, când eram sărac. Când am devenit mai bogat am lăsat jocurile. De 12 ani n-am mai intrat într-un cazino.
Când m-au dat afară de la Ligă, aveam ceva bani puși deoparte. Aveam salariu 30.000 de euro, nu cheltuiam. Am fost de câteva ori în cazino și am pierdut. Mi-am zis că eu dau banii lor la cazino pe care i-am câștigat. Pierdusem câțiva firfirici, dar mi-am zis stop. N-am mai intrat de 12 ani. Am fost la Monaco, dar nu am intrat”, a mai spus fostul șef LPF la „Profețiile lui DON Mitică”.
Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate
În ianuarie – iunie 2025, susține Institutul Național de Statistică, la cererea HotNews, românii au jucat circa 5,5 miliarde de lei la jocurile de noroc: pariuri sportive, loterii, cazinouri online. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare a turiștilor în hotelurile din întreaga țară, acestea fiind de 5 miliarde de lei.
Cheltuim online cu cardul, la jocurile de noroc online, 3,1% din cifra care se joacă pe plan mondial, în condițiile în care România reprezintă 0,33% din economia globală. Altfel spus, suntem de 10 ori mai activi la jocurile de noroc decât în crearea de valoare economică.
Primul semnal de alarmă a fost tras în iunie 2024 de către Florian Neagu, directorul Direcţiei stabilitate financiară din BNR. Citat de Ziarul Financiar, Neagu a spus că cele mai multe tranzacții online făcute de cetățenii români cu cardurile sunt realizate pentru a participa la jocurile de noroc.
În intervalul ianuarie-iunie 2025, românii au jucat aproximativ 5,5 miliarde de lei la jocurile de noroc, ceea ce echivalează cu bugetele anuale cumulate ale ministerelor Justiției și Culturii.
Formula de business a jocurilor de noroc se bazează pe statistica potrivit căreia majoritatea covârșitoare a acestor sume puse în joc sunt câștigate „de casă” și pierdute „de jucători”. Sumele raportate de Statistică înglobează atât jocurile online (la care s-a referit BNR), cât și pe cele din agențiile fizice de „păcănele”, pariuri și cazinouri.
În comparație cu Horeca, de pildă, suma cheltuită la jocurile de noroc de către cetățenii români depășește totalul cheltuielilor de cazare a turiștilor în hotelurile din întreaga țară, acestea din urmă fiind de 5 miliarde de lei pe primele 6 luni ale lui 2025.
Gigi Becali a povestit la România TV cum i-a dat bani lui Rizea după ce câştigase aproape 400.000 de euro la Monte carlo, detalii aici:
Față de primele 6 luni din anul trecut, când la jocurile de noroc s-au cheltuit 6,2 miliarde de lei, anul acesta se înregistrează un ușor recul al veniturilor industriei jocurilor de noroc: 5,5 miliarde de lei.
Pe întregul an 2025, maghiarii estimează că vor cheltui aproximativ 1,56 de miliarde de euro pe jocuri de noroc, incluzând cazinouri, pariuri sportive, loterie și alte forme de jocuri de noroc. Dintre acestea, doar sectorul jocurilor de noroc online va genera peste 563 milioane euro.
Pentru Bulgaria, cheltuielile anuale cu jocurile de noroc (venitul total al pieței) sunt estimate la circa 707 milioane de euro în 2025, iar sectorul online însumează aproximativ 561 de milioane de euro. Bulgaria are peste 1 milion de jucători online activi, iar industria contribuie substanțial la bugetul național prin taxe și comisioane (peste 102 milioane euro în 2024).
În Europa, Italia este cea mai mare piață de jocuri de noroc, generând venituri brute din jocuri de noroc (GGR) de 21 de miliarde de euro în 2023. Regatul Unit urmează îndeaproape cu 19,8 miliarde de euro. Urmează Germania și Franța.
În ceea ce privește sectorul jocurilor de noroc online, însă, Regatul Unit este în frunte cu 11,1 miliarde de euro în 2023 – cu mult înaintea Italiei, care a înregistrat 4,6 miliarde de euro, și a Franței, care a înregistrat 3,8 miliarde de euro.
Situația se schimbă atunci când se compară veniturile cu dimensiunea populației sau cheltuielile medii per adult. Italia, gigantul jocurilor de noroc de pe continent, se clasează doar pe locul patru, cu o medie de 437 de euro cheltuiți per adult. Regatul Unit se clasează pe locul șase, cu 377 de euro per adult. Țările mai mici, cu culturi puternice ale jocurilor de noroc – cum ar fi Cipru (543 euro), Islanda (504 euro) și Irlanda (473 de euro) – conduc continentul la cheltuielile pe cap de locuitor pentru jocuri de noroc. România are între 120 – 150 de euro anual pe cap de locuitor cheltuiți pe jocurile de noroc, conform surselor din piața jocurilor de noroc, în funcție de criteriul folosit la calcul.