Remarcabil de bine conservată în gheaţă, mumia conţine încă fragmente de ţesut intact şi chiar elemente ale sistemului nervos, însă până recent cercetătorii nu au descoperit urme de sânge.

Iniţial, aceştia au crezut că sângele lui Ötzi s-a distrus de-a lungul timpului, până ce, în urma unor teste mai evoluate, s-au descoperit urme de reziduuri sangvine în numeroasele sale răni.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Vortexul polar și-a schimbat direcția și acum se învârte ...

Accident teribil pe Autostrada București-Pitești! Un bărbat ...

Însă, la 5.300 de ani de la moartea violentă a lui Ötzi, precedată de o lungă agonie, nu putuse fi identificată nicio celulă sangvină intactă.

Antropologul Albert Zink, care s-a ocupat de mumia Ötzi, unică în felul ei, a declarat că, până în prezent, nu se ştia cu precizie cât timp poate rezista sângele şi nici cum ar arăta celulele sangvine datând din calcolitic.

Cu ajutorul unui microscop de nouă generaţie, cu o precizie nanometrică, Zink şi colegii săi au examinat mostre prelevate din rana pe care Ötzi o avea la mâna stângă şi din cea de la omoplat, provocată de o săgeată care se pare că i-a fost fatală. Astfel ei au descoperit „corpusculi” în formă de „disc concav”, tipici „globulelor roşii”. Morfologia lor nu prezenta urme de degradare sau tulburare, iar cercetătorii au stabilit că globulele roşii au fost conservate vreme de peste 5.000 de ani în ţesuturile distruse ale mumiei.

Rezultatele au fost confirmate cu ajutorul „spectroscopiei Raman”, o metodă non-destructivă care permite caracterizarea compoziţiei moleculare a unui material cu ajutorul luminii.

Tot cu ajutorul acestei tehnici, cercetătorii au stabilit că omul gheţurilor a suferit răni multiple înainte de decesul său – fapt explicat prin sângele coagulat descoperit -, eliminând ipoteza unei morţi subite în favoarea unei lente agonii.

Cum arăta Otzi, omul gheţurilor