Google atrage atenţia: Internetul îşi va pierde libertatea după conferinţa ONU

Google a lansat o petiţie online în care le cere utilizatorilor să i se alăture în vederea menţinerii internetului liber. Petiţia cuprinde informaţii despre propunerile ce vor fi discutate:„Anumite propuneri permit guvernelor să cenzureze libertatea de exprimare şi chiar le permite să întrerupă accesul la internet.”, scrie Google pe pagina petiţiei.

ONU doreşte stabilirea dominaţiei ITU asupra funcţiilor importante ale internetului cum ar fii alocarea domeniilor şi stabilirea protocoalelor specifice împreună cu controlul internaţional asupra securităţii Internetului. Google este de părere că orice încercare de a mări puterea guvernelor asupra Internetului este o greşeală. Modernizarea şi reforma sunt constructive, însă se poate ajunge la o birocraţie globală, dacă ITU preia controlul.

“O lume deschisă şi liberă depinde de un internet deschis şi liber. Guvernele singure, lucrând în spatele uşilor închise nu trebuie să ii coordoneze viitorul. MIliardele de oameni de pe glob care folosesc internetul trebuie să aibă o voce.”, astfel îşi încheie Google petiţia online.

Una din cele mai controversate propuneri este aceea de taxare a site-urilor pentu a avea acces la traficul dintr-o anumită ţară  şi permiterea companiilor de telefonie mobilă să taxeze pentru traficul de Internet „internaţional”, posibil chiar o taxă per click pentru anumite site-uri. Astfel accesul va fi restricţionat, ceea ce intră în conflict cu principala valoare a Internetului, aceea de a fi disponibil tuturor, fara bariere internaţionale.

„Alte propuneri cer serviciilor site-urilor ca YouTube, Facebook, and Skype să plătească o taxă pentru a avea acces într-o anumită ţară.  Acest lucru ar putea limita accesul la informaţie , în special în ţările în curs de dezvoltare.” În acelaşi timp gigantul Google este ingrijorat deoarece doar guvernele au un cuvânt de spus la ITU. Cu toate acestea, oficialii conferinţei susţin că fiecare ţară poate invita pe cine doreşte ca parte a delegaţiei.

Uniunea Internaţionala a Telecomunicaţiilor cuprinde 193 de ţări, printre care şi România, având ca scop principal creşterea şi susţinerea dezvoltării telecomunicaţiilor şi reţelelor informatice, facilitând accesul tuturor oamenilor la beneficiile pe care această dezvoltare le oferă. ITU consideră că un nou tratat este necesar pentru asigurarea „liberei circulaţii a informaţiei în lume promovând în acelaşi timp acces profitabil şi echitabil pentru toată lumea, prin crearea unei fundaţii solide pentru un proces de inovaţie continuă şi creştere a pieţei.”

Agenţia ţine în secret propunerile fiecărei ţări, însă un site numit Wcitleaks, condus de o echipă de cercetători ai Universităţii George Mason din America, a obţinut anumite informaţii despre viitoarele prevederi. Printre acestea există propunerea Rusiei de a limita controlul SUA privind Internetul :”Statele membre trebuie să aibă drepturi egale privind gestiunea internetului, pornind de la infrastructura de bază”, arată un document din data de 17 noiembrie. În prezent SUA se ocupă de aceste lucruri printr-un organism non-profit ataşat Ministerului Comerţului. China şi India sprijină ideea Rusiei, însă această propunere poate schimba forma Internetului din prezent.

În speranţa liniştirii celor îngrijoraţi de noile legi, secretarul general ITU, Dr Hamadoun Toure declară: „Nicio decizie nu vă fi luată fară ca toate ţările să fie de acord. Astfel nu va fi vorba de un vot, ci pur şi simplu de o decizie unanimă.”

„În cel mai rău caz există pericolul ca să vedem o impărţire a internetului.”, a concluzionat Alan Woodward, profesor de informatică al unei renumite universităţi din Anglia.

Teama motorului de căutare Google este cu atât mai reală cu cât ţări precum Rusia au început să restricţioneze accesul anumitor site-uri, votând aşa numita lege a ‚listei negre’. În plus, Franţa deja doreşte să taxeze Google pentru preluarea de ştiri din ziarele online franţuzeşti.

Toată lumea aşteaptă conferinţa ce va avea loc la începutul lunii în Dubai, în special după respingerea tratatului ACTA de către Parlamentul European, şi după apariţia unui nou tratat comercial intre Uniunea Europeana si Canada, numit Comprehensive Economic and Trade Agreement (CETA) ce cuprindea multe din prevederile ACTA.