Gorghiu recunoaşte implicarea lui Iohannis în adopţiile de copii, de la începutul anilor 90

Senatoarea PSD, Gabriela Firea, a solicitat candidatului ACL, Klaus Iohannis, să prezinte lămuriri în ceea ce privește implicarea sa în traficul de copii la nivel internațional imediat după Revoluție. Firea a relatat conform informațiilor din presă crunta poveste a celor 3 copii din familia Iliuț, care au rămas în grija rudelor după ce tatăl lor s-a sinucis imediat ce a omorât-o pe mama lor.

Cei trei micuți au fost înfiați de către o familie de canadieni cu ajutorul dat de Carmen și Klaus Iohannis, chiar și prin exercitarea de presiuni de către primarul de la Sibiu la adresa familiei Iliuț, conform relatărilor făcute de bunica micuților. Însă ce a recunoscut Klaus Iohannis în legătură cu adopția copiilor a fost rolul său de șofer și traducător pentru familia din Canada.

Astfel, întrebarea purtătorului de cuvânt PSD odată cu asumarea implicării lui Klaus Iohannis în cazul adopției copiilor a vizat remunerația adusă primarului de la Sibiu în urma serviciilor sale pentru canadieni. Această lămurire se impune a fi clarificată întrucât, la doi ani mai târziu, după hotărârea judecătorească pentru adopția celor trei frați Iliuț, soții Iohannis și-au cumpărat, în 1992, o casă pe strada Bâlea din Sibiu, la numărul 29, pentru care au plătit frumoasa sumă de 75 000 mărci germane.

Iar confirmarea a venit din partea purtătorului de cuvânt PNL, Alina Gorghiu, care a întărit acuzațiile ce i se aduc lui Iohannis prin recunoașterea punerii pe tapet în 2000 a plângerilor penale împotriva primarului de la Sibiu ce a uneltit pentru înfierea unor copii din Sibiu aflați într-o situație precară în schimbul unor foloase materiale.

Alte articole

Nicușor Dan a trimis la Curtea Constituțională o lege inițiată acum șapte ani. Ce prevede proiectul legislativ uitat în sertarele de la Cotroceni de Klaus Iohannis

Gabriela Firea anunță dacă va candida la Primăria Capitalei: ”Mi-aș fi dorit să pot relua și finaliza câteva mari proiecte de infrastructură abandonate. În administrație, continuitatea nu este un moft”

„Vorbim de un act care s-a întâmplat în 1990 şi a fost consfinţit de o hotărâre judecătorească. Este un atac murdar. A fost pus pe tapet prima dată în 2000, tot în campanie electorală, când au fost formulate plângeri penale la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, de către rude care au fost de acord cu adopţia la care Klaus Iohannis nu a participat. Singura lui vină este că a îndrăznit să nu poată să facă copii şi că a îndrăznit să fie şoferul soţiei sale”, a declarat Alina Gorghiu.