Salvarea Greciei: Cei mai mulţi bani sunt pentru conversia obligaţinilor si recapitalizarea băncilor

Ministrii Finantelor din zona euro au aprobat marti cel de-al doilea acord de salvare a Greciei de la faliment, de 130 miliarde euro, care cuprinde în principal fonduri pentru realizarea conversiei de obligatiuni detinute de creditorii privati si pentru recapitalizarea bancilor elene, potrivit Reuters.

Acordul este însotit de schema de conversie a obligatiunilor grecesti detinute de investitorii privati în titluri cu maturitati mai îndelungate si un cupon mai mic. Creditorii din sectorul privat ai statului elen au acceptat astfel pierderi de peste 100 miliarde euro, adica 53,5% din valoarea nominala a obligatiunilor detinute. Initial fusese negociata o depreciere de 50%, care echivala cu o pierdere de aproximativ 70% pe valoarea actuala a creantelor.

Cele doua acorduri vizeaza reducerea datoriei de stat a Greciei la 120,5% pâna în 2020, aproape de nivelul maxim considerat sustenabil de catre Fondul Monetar international.

Obligatiunile de 14,5 miliarde euro care ar fi trebuit rascumparate de guvernul elen pe 20 martie vor fi restructurate, statul urmând astfel sa evite default-ul. Schema de conversie a obligatiunilor se va derula în perioada 8-11 martie, potrivit termenelor din acord.

Alte articole

Taxă nouă pentru românii care merg la mare în Grecia. Intră în vigoare începând de marți, 1 iulie 2025

Un român a rămas uluit de prețurile din Grecia. Cât costă o sticlă de apă

Banca Centrala Europeana (BCE) va participa la pachet prin cedarea profiturilor aferente obligatiunilor grecesti pe care le detine catre bancile nationale din zona euro, guvernele uniunii monetare urmând sa distribuie mai departe banii catre statul elen.

BCE a cumparat pâna acum obligatiuni ale statului elen în valoare totala de 38 miliarde euro, care valoreaza în prezent 50 miliarde euro.

Cea mai mare parte a sumei de 130 miliarde euro pusa la dispozitia Greciei în cadrul acordului va fi utilizata pentru finantarea conversiei de obligatiuni si pentru garantarea stabilitatii sistemului bancar elen, transmite Reuters. Circa 30 miliarde euro vor fi distribuite ca „stimulente” pentru creditorii privati, pentru a-si determina sa participe la schema de preschimbare a obligatiunilor. Alte 23 miliarde euro sunt destinate recapitalizarii bancilor grecesti. Finantarea propriu-zisa a conversiei de obligatiuni va necesita fonduri de 35 miliarde euro din pachet.

Acordul nu prevede „aproape nimic” pentru sprijinirea economiei grecesti, care ar putea reveni pe crestere abia peste 10 ani, noteaza Reuters.
Masurile dure de austeritate care conditioneaza pachetul de finantare vor accentua recesiunea economiei grecesti, intrata deja în cel de-al cincilea an consecutiv, iar veniturile statului vor avea în continuare de suferit.

Unii economisti considera ca guvernul elen ar putea avea probleme si cu plata datoriei reduse semnificativ, din cauza recesiunii severe.
Un raport pregatit de experti ai Comisiei Europene, Bancii Centrale Europene si Fondului Monetar International, obtinut de agentia Reuters, noteaza ca Grecia va avea nevoie de ajutoare suplimentare pentru a atinge tinta oficiala de reducere a datoriei publcie (120,5% din PIB pâna în 2020), din moment ce contractia economica va continua si s-ar putea accentua.

Raportul arata ca, daca Grecia nu va implementa reformele economice si masurile de austeritate angajate în acord pentru a creste competitivitatea economica, datoria statului elen ar putea echivala în 2020 cu 160% din PIB.

„Tinând cont de riscuri, programul Greciei ar putea ramâne predispus la accidente, cu semne de întrebare legate de sustenabilitate”, se spune în raport.