Grecia – O generaţie pierdută

Pentru Dimitris, proprietar al unui chioşc, afacerile merg prost. A fost nevoit să restrângă sortimentul:” Multe mărci de ţigări nu se mai vând. Din cauza preţurilor mari, fumătorii îşi fac singuri ţigări”, se plânge el. În plus, pentru încasări mai mari la buget, guvernul a mărit taxa pe tutun. Acum preţurile depăşesc posibilităţile financiare ale multor fumători înrăiţi. Majoritatea chioşcurilor funcţionează în pierdere întrucât două treimi din cifra de afaceri se realizează din vânzarea de tutun.

Se vorbeşte despre tăierea datoriilor externe şi despre măsuri de austeritate şi mai dure, dar lui Dimitris îi e totuna ce o să se întâmple. Nu are nimic de pierdut fiindcă nu a strâns avere. În schimb e furios pe clasa politică. „Toţi sunt o apă şi-un pământ! În afară de ei înşişi nu le pasă de nimic”, mărturiseşte bărbatul în vârstă de 50 de ani.

Jannis Polimeridis, pensionar, pune la îndoială necesitatea discuţiilor legate de tăierea datoriilor. „În ziare scrie că Italia, Germania sau SUA au mai multe datorii ca Grecia. De ce toată lumea ne arată cu degetul numai pe noi?”, se întreabă fostul ofiţer militar. Pe lângă pensia din armată, Polimeridis mai primeşte şi un supliment financiar pentru perioada în care a lucrat ca inginer. Din cauza noilor măsuri de austeritate, acest supliment va fi redus drastic.

E clar că fiecare ar trebui să contribuie la reducerea datoriilor, dar nu consideră că reducerea pensiilor este corectă: „În speranţa că voi avea siguranţă materială la bătrâneţe am contribuit ani de zile la sistemul de asigurări sociale. Pe vremea când munceam şi plăteam taxe nici nu mi-am imaginat că o să ajung la 80 de ani şi o să-mi taie cineva din pensie”.

Octogenarul nu crede că Grecia va părăsi zona euro. În schimb, aderarea la comunitatea monetară, în urmă cu zece ani, a dus la scăderea competitivităţii, respectiv la declinul economic al Greciei. „30 de ani am muncit pentru o viaţă mai bună, iar acum politicienii ne fac numai greutăţi”, spune o pensionară din Atena.

Un nou început

În opinia lui Andreas Mavrommatis, angajat al unei edituri, Grecia are nevoie de un nou start politic. „Ne-ar trebui un guvern de tehnocraţi, după modelul celui din Italia”, crede el. Actualul guvern interimar este format din politicieni de toate culorile care urmăresc, în primul rând, propriile interese şi pentru care poziţia în executiv reprezintă o bună rampă de lansare la viitoarele alegeri.

Pe Mavrommatis ritmul reformelor îl scoate din sărite. Bărbatul este de părere că, în momentul de faţă, Grecia nu face nimic altceva decât să refinanţeze vechile datorii. Dacă Atena va urma aceeaşi politică, economia ţării şi-ar putea reveni abia după un deceniu. „Suntem o generaţie pierdută”, afirmă el.

Că politicienii greci se gândesc mai întâi la viitoarele alegeri şi abia după aceea la viitoarea generaţie o demonstrează negocierile greoaie privind reducerile salariale prevăzute în reforma vizând piaţa muncii. Troica (CE, FMI şi BCE) solicită, printre altele, şi eliminarea sau reducerea celui de-al 13-lea şi al 14-lea salariu; măsură pe care partidele din guvern o resping. Politicienii eleni propun o reducere a salariului minim pe economie de la 750 de euro la 600 de euro lunar.

Ministrul de finanţe, Evanghelos Venizelos, admite că negocierile cu Troica sunt ca Hydra: îi tai un cap şi îi cresc două. „Şi pentru că nu avem un Hercule care să-i vină de hac, trebuie să ne mobilizăm cu toţii. Împreună va trebui să-i convingem pe cetăţeni că numai prin noul program de austeritate ne vom atinge obiectivele stabilite”.