Grecii au sancţionat austeritatea. Pasok şi Noua Democraţie au pierdut alegerile legislative

Dacă aceste rezultate se vor confirma, dezastrul anunţat de un exit-poll difuzat de posturile de televiziune ar face practic imposibilă formarea unui guvern de coaliţie de către aceste două partide pentru a continua politica de austeritate dictată de UE şi FMI.

Pentru a obţine o majoritate absolută în Parlament, adică 151 de locuri, ar avea nevoie de cel puţin 37 la sută din voturi.

Un mandat pentru formarea guvernului ar trebui totuşi să revină liderului primului partid Noua Democraţie care a obţinut între 17 la sută şi 20 la sută din voturi faţă de 33,5 la sută în 2009 şi care a revendicat primul loc.

Stânga radicală ia avânt

Alte articole

Bonus de 250 de euro la pensie, neimpozabili. Banii intră direct pe card, până la 15 noiembrie

Emmanuel Macron, mesaj în limba română pentru moldoveni după rezultatul alegerilor de la Chișinău: „Franța este alături de Moldova în proiectul său european”

Scrutinul a fost dominat de contestarea politicii de austeritate aplicată sub presiunile internaţionale, acordând unui mic partid de stânga radicală, Syriza, între 15,5 la sută şi 18,5 la sută din voturi, conform aceluiaşi sondaj difuzat de televiziuni la ora 19:00, ora României.

Conform acestui sondaj, partidul socialist Pasok a înregistrat o scădere istorică cu un scor între 14 şi 17 la sută faţă de 43,9 la sută în 2009. El pierde astfel locul doi, ocupat acum de Syriza care a obţinut doar 4,6 la sută din voturi acum trei ani.

„Este un cutremur politic care a lovit partidele de guvernământ”, a apreciat postul de televiziune Mega Panos Panagiotopoulos, un susţinător al partidului Noua Democraţie, partidul conservator care a revendicat primul loc.

„Fără a considera că sondajele de la ieşirea de la urne dau rezultatul final, acestea ne oferă o imagine a peisajului politic cu un rafinament care va spori în timpul nopţii”, a mai avertizat politologul Ilias Nikolakopoulos, pentru postul de televiziune Mega.

În jur de 9,8 milioane de alegători greci au votat duminică în alegerile parlamentare într-un scrutin dominat de implozia vechiului sistem politic bipartizan, cu riscul de a dăuna eforturilor de redresare a statelor din cadrul zonei euro.

În termenii Constituţiei, mandatul organizării unui guvern de alianţă este acordat primului partid, înainte de a trece în caz de eşec la următoarele două partide, după 10 zile.

După ce a votat, actualul premier Lucas Papademos a încercat să disipeze ameninţarea unei instabilităţi politice, declarându-se încrezător în formarea unui guvern „săptămâna aceasta”.

Ilustrând climatul de excepţie care a dominat întreaga campanie, aproximativ 30 de neonazişti au pătruns în şase secţii de vot din Atena în timpul zilei, unde au făcut ameninţări la adresa susţinătorilor de stânga, conform micului partid de extremă stânga Antarsya.

Poliţia a confirmat două incidente, atribuite grupului Chryssi Avghi (Zori de Aur) care a avut de asemenea candidaţi şi şi-a făcut intrarea în Parlament pentru prima dată în istoria modernă a ţării, după ce a obţinut între 6 şi 8 la sută din voturi conform exit-pollurilor.

Acest partid neonazist, care a avut pentru mult timp un statut semi-clandestin şi cunoscut pentru agresiunile sale împotriva imigranţilor, denunţă semnarea acordului de către Grecia cu creditorii săi şi refuză rambursarea datoriei publice. Intrarea sa în Parlament constituie un şoc într-o ţară care a suferit puternic în timpul ocupaţiei naziste şi a unei dictaturi militare între 1967 şi 1974.