În timpul unui interviu pentru emisiunea The View de la ABC, Greta Thunberg a spus de ce crede că „trolii” ca el simt nevoia să-și bată joc de activiștii de mediu. „Se pare că se simt atât de amenințați sau au impresia că viziunea lor asupra lumii este atât de amenințată de oameni ca mine – activiști pentru climă și activiști de mediu – care vorbesc, încât simt nevoia să ne reducă la tăcere și să ne batjocorească. Acest lucru ar trebui să fie văzut ca un semn pozitiv, deoarece asta înseamnă că avem de fapt un impact” a spus vestita activistă de mediu.

Fraţii Tate rămân în arest 30 de zile. Cele două complice, arest la domiciliu

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Sondaj INSCOP – 60% dintre români cred că România a ...

Gata cu ”fentatul”amenzilor luate de români în afara țării. ...

După vestitul schimb de replici de pe Twitter dintre Thunberg și Tate, fostul kickboxer a postat o poză în care se vedeau niște cutii de pizza și a spus că nu va recicla cutiile.

Nu a durat mult după postarea acelei imagini până când procurorii români l-au arestat pe el și pe fratele său Tristan.

După arestarea lor, Thunberg s-a amuzat copios printr-o postare ulterioară pe Twitter: „Asta se întâmplă când nu îți reciclezi cutiile de pizza”.

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, care au menţinut decizia Tribunalului Bucureşti de prelungire a mandatelor de arestare preventivă emise pe numele celor patru inculpaţi din dosarul Tate, constată că procurorii DIICOT au adus „suficiente probe (interpretate în mod corespunzător faţă de momentul procesual actual)”, cu privire la infracţiuni de trafic de persoane şi constituire de grup infracţional organizat. Apărătorii lui Andrew şi Tristan Tate consideră decizia Curţii de Apel drept ”nelegală, lipsită de temeinicie şi de probe” şi inclusiv cei doi fraţi au invocat lipsa probelor de cate ori au interacţionat cu jurnaliştii.

Biletul scris de frații Tate și înmânat reporterului România TV. Andrew Tate: Toată lumea știe că nu am rănit pe nimeni. Nu există probe și nu le arată pentru că ele nu există
„Completul colegial de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii reţine, contrar celor susţinute de către contestatorii inculpaţi că, în cauză există suficiente probe (interpretate în mod corespunzător faţă de momentul procesual actual şi redate în mod exhaustiv atât în cuprinsul referatului cu propunere de luare a măsurii arestării preventive nr. 1305/D/P/2022 dar şi în cuprinsul încheierii din data de 30.12.2022 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală) de natură să convingă un observator obiectiv, în sensul art. 5 par. (1) lit. c) din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cu privire la existenţa unei bănuieli rezonabile”, cu privire la infracţiunile de trafic de persoane şi constituire de grup infracţional organizat de care sunt acuzaţi fraţii Tate şi cele două complice ale acestora”, se arată în încheierea de şedinţă a Curţii de Apel Bucureşti.

Conform documentului citat, principala critică formulată de cei patru contestatori inculpaţi „vizează baza factuală a măsurii preventive, aceştia contestând fondul acuzaţiilor formulate de procuror şi apreciind că nu există probe în susţinerea acuzaţiilor”. Astfel, avocaţii celor doi fraţi au invocat „ încălcarea principiului loialităţii administrării probatoriului în cursul urmăririi penale”, susţinând în acest sens, că „deşi începerea urmăririi penale in rem a avut loc la data de 11.04.2022, organele de urmărire penală au amânat nejustificat dispunerea efectuării în continuare a urmăririi penale faţă de cei doi inculpaţi, perioadă în care s-a procedat la administrare de probe, fără acordarea posibilităţii de participare la ancheta penală, încălcându-li-se, astfel, dreptul la apărare”.

„Contrar apărării, completul colegial de drepturi şi libertăţi constată că, procurorul de caz a procedat conform dispoziţiilor art. 305 alin. 3 C.pr.pen. care stabilesc că «atunci când există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o anumită persoană a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penală şi nu există niciunul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. 1, organul de urmărire penală dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare faţă de acesta, care dobândeşte calitatea de suspect». Or, câtă vreme, în perioada anterioară dobândirii calităţii de suspecţi, organul de urmărire penală a acţionat în vederea administrării probelor necesare pentru a se contura sau nu suspiciunea rezonabilă privind participaţia/vinovăţia acestora, nu se poate reţine nicio încălcare a dreptului la apărare, astfel cum au susţinut cei doi contestatori”, notează Curtea de Apel Bucureşti.

Magistraţii constată de asemenea că procesele verbale de redare a conversaţiilor prin intermediul aplicaţiei Whatsapp depuse la dosar drept probe şi contestate de inculpaţi „constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii”.