Guvern: Salariaţii români care sunt detaşaţi la muncă în statele UE vor avea mai multe drepturi

Guvernul a aprobat proiectul de lege privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii, ce conţine o serie de măsuri menite să asigure respectarea drepturilor salariaţilor detaşaţi în alte state membre UE, un control riguros al aplicării acestora, precum şi mecanisme de colaborare între instituţiile naţionale şi cele similare din statele europene, care controlează modul de aplicare al acestor măsuri.

16 iun. 2016, 14:04
Guvern: Salariaţii români care sunt detaşaţi la muncă în statele UE vor avea mai multe drepturi

Executivul de la Bucureşti anunţă că prin proiectul de lege se transpune în legislaţia naţională Directiva 2014/67/UE.

Cele mai importante aspecte ale proiectului de act normativ:

1. Consolidează cooperarea administrativă între autorităţile competente ale statelor membre responsabile de problematica detaşării transnaţionale.

În acest domeniu, proiectul de act normativ conţine prevederi cu privire la schimbul de informaţii, termenele de cooperare, precum şi obligaţia utilizării Sistemului de informare a pieţei interne (Sistemul IMI).

Cooperarea administrativă se referă la:

— Schimbul de informaţii între autorităţile competente care se efectuează prin birourile de legătură sau de către alte autorităţi competente desemnate. Astfel, Inspecţia Muncii este desemnată autoritate competentă pentru schimbul de informaţii, iar prin hotărâre de Guvern pot fi desemnate şi alte autorităţi competente naţionale.

— Schimbul de documente pentru notificarea/recuperarea sumelor provenite din amenzile administrative financiare, autorităţile naţionale competente desemnate prin proiectul de lege fiind Inspecţia Muncii şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

— Transmiterea către prestatori a unor documente, altele decât cele specifice procedurii de notificare/recuperare. Acestea reprezintă situaţii ocazionale, iar transmiterea documentelor către prestatori se va face de către inspectoratele teritoriale de muncă.

2. Stabilesc o listă orientativă de elemente faptice care sprijină inspectorii de muncă în cadrul activităţii de verificare şi control, în scopul identificării situaţiilor care reprezintă o detaşare transnaţională şi pentru a preveni abuzurile şi eludările regulilor specifice detaşării.

3. Stabilesc cerinţe administrative şi măsuri de control justificate şi proporţionale pe care trebuie să le îndeplinească prestatorii de servicii în cazul detaşării transnaţionale pe teritoriul României, pentru a permite inspectorilor de muncă să monitorizeze în mod eficient respectarea prevederilor legale în domeniul detaşării transnaţionale.

Cerinţele administrative şi măsurile de control includ următoarele obligaţii pentru prestatorii de servicii:

— obligaţia de a transmite o comunicare în limba română privind detaşarea salariaţilor proprii, inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială urmează să se desfăşoare activitatea, care să conţină informaţiile relevante necesare pentru a permite controale faptice la locul de muncă;

— obligaţia de a deţine şi de a pune la dispoziţia inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, copii ale documentelor echivalente privind:

— contractul de muncă sau un document echivalent şi/sau informaţii suplimentare referitoare la durata angajării, moneda în care se face plata salariului, prestaţiile în natură sau în bani de care beneficiază salariatul pe durata detaşării transnaţionale, condiţiile care reglementează repatrierea salariatului, salariul şi dovada plăţii acestuia;

— durata timpului de lucru şi fişa de prezenţă;

— obligaţia de a furniza o traducere în limba română a documentelor menţionate;

— obligaţia de a desemna o persoană care să asigure legătura cu autorităţile competente naţionale şi care să trimită şi să primească documente şi/sau avize, dacă este cazul;

Pentru a asigura monitorizarea eficace a respectării obligaţiilor legale în domeniul detaşării transnaţionale a salariaţilor, în cazul în care apar situaţii noi, determinate de evoluţia detaşării transnaţionale şi pentru care cerinţele existente nu sunt suficiente sau eficiente, Inspecţia Muncii poate stabili, prin hotărâre a Guvernului, cerinţe administrative şi măsuri de control suplimentare, cu condiţia ca acestea să fie justificate şi proporţionale şi sub rezerva notificării Comisiei Europene.

4. Stabilesc categoriile de informaţii pe care Inspecţia Muncii, în calitate de autoritate competentă cu atribuţii de birou de legătură, le pune la dispoziţia prestatorilor de servicii care detaşează salariaţi pe teritoriul României, precum şi la dispoziţia salariaţilor detaşaţi, cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care aceştia le au în conformitate cu legislaţia naţională.

5. Reglementează, în cadrul cooperării administrative, rolul autorităţilor naţionale. Astfel, Inspecţia Muncii este autoritatea naţională competentă care controlează respectarea de către prestatorii de servicii care detaşează salariaţi pe teritoriul României, a clauzelor şi a condiţiilor de încadrare în muncă aplicabile acestora potrivit legislaţiei naţionale. În cadrul controalelor menţionate, Inspecţia Muncii, prin cooperare administrativă, solicită, atunci când este necesar, sprijinul autorităţilor competente din statul membru de stabilire a prestatorului de servicii.

Competenţa efectuării de inspecţii şi verificări cu privire la respectarea de către prestatorii de servicii stabiliţi pe teritoriul României a clauzelor şi condiţiilor de încadrare în muncă aplicabile pe perioada detaşării transnaţionale a unui salariat de pe teritoriul României pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, revine autorităţilor competente ale acelui stat.

6. Îmbunătăţesc respectarea drepturilor, inclusiv gestionarea plângerilor. În situaţia în care salariaţii detaşaţi pe teritoriul României în condiţiile prezentei legi consideră că le-au fost încălcate drepturile cu privire la condiţiile de muncă sau ca au suferit pierderi sau daune ca urmare a nerespectării prevederilor prezentei legi, se pot adresa Inspecţiei Muncii şi/sau instanţelor judecătoreşti competente din România sau instanţelor judecătoreşti dintr-un alt stat, potrivit convenţiilor internaţionale existente în materie de competenţă judiciară şi pot depune plângere împotriva angajatorilor lor în mod direct.

Proiectul de lege instituie cadrul legal pentru a permite sindicatelor, asociaţiilor, organizaţiilor şi altor entităţi juridice care au, în conformitate cu criteriile stabilite în temeiul dreptului intern, interese legitime pentru a asigura respectarea prezentei legi, să iniţieze, în numele sau în sprijinul salariaţilor detaşaţi sau al angajatorului lor şi cu acordul scris al acestora, proceduri judiciare sau administrative.

7. Facilitează aplicarea transfrontalieră a amenzilor administrative şi penalităţilor impuse pentru nerespectarea prevederilor legale privind detaşarea salariaţilor, prin introducerea unui sistem de asistenţă reciprocă şi de recunoaştere.

Proiectul de lege instituie proceduri de acordare a asistenţei şi sprijinului între Inspecţia Muncii, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi celelalte autorităţi competente ale statelor membre, destinate a fi utilizate pentru măsurile de executare şi costurile aferente, cerinţe pentru notificarea deciziilor referitoare la sancţiunile administrative financiare impuse în ceea ce priveşte nerespectarea regulilor privind detaşarea transnaţională.

Recunoaşterea deciziilor prin care se impune o sancţiune administrativă financiară şi a cererilor de recuperare/executare a unei astfel de sancţiuni şi/sau amenzi se bazează pe principiul încrederii reciproce şi a recunoaşterii automate.

Astfel, atunci când Inspecţia Muncii nu are posibilitatea, potrivit legislaţiei naţionale, să comunice unui prestator de servicii stabilit pe teritoriul unui alt stat membru un proces verbal de constatare—sancţionare a unei contravenţii, poate solicita sprijinul autorităţii competente din statul membru de stabilire a prestatorului pentru realizarea acestei comunicări în numele Inspecţiei Muncii. De asemenea, Inspecţia Muncii răspunde cererilor similare primite din partea autorităţilor competente din alte state membre.

Similar, în cazul în care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală nu are posibilitatea să recupereze sumele datorate în urma amenzilor contravenţionale aplicate de către Inspecţia Muncii unui prestator de servicii stabilit pe teritoriul altui stat membru decât România, aceasta solicită autorităţii competente din statul membru respectiv să recupereze sumele datorate de prestator. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală răspunde cererilor similare primite din partea autorităţilor competente din alte state membre.

Sumele recuperate, aferente sancţiunilor administrative financiare, revin autorităţii solicitate.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în calitate de autoritate solicitată, recuperează sumele datorate în moneda naţională a României, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. Sumele astfel recuperate se fac venituri la bugetul de stat.

Atât prevederile Directivei 96/71/CE, cât şi cele ale Directivei 2014/67/UE sunt aplicabile statelor membre ale Uniunii Europene şi celor ale Spaţiului Economic European.

Proiectul de lege preia în integralitate prevederile Legii nr. 344/2006 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale, cu modificările şi completările ulterioare, care, la intrarea în vigoare a noului act normativ va fi abrogat.