Guvernul a aprobat Strategia Naţională pentru Învăţământul Terţiar 2015-2020

Sprijinirea dezvoltării învățământului terțiar reprezintă atât unul dintre obiectivele de bază ale Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale ET 2020, cât și o condiționalitate ex-ante pentru a putea beneficia de fonduri structurale și de investiții europene în perioada de programare 2014-2020.

Strategia Națională pentru Învățământul Terțiar 2015-2020 vizează două grupuri țintă, anume, beneficiarii principali ai învățământului terțiar (studenți și elevi, inclusiv din grupuri dezavantajate sau subreprezentate, personalul din instituțiile de învățământ superior, participanții adulți în învățământul profesional și tehnic continuu), precum și organizațiile și furnizorii de educație.

În ceea ce privește obiectivele Europa 2020, Strategia vizează creșterea numărului persoanelor cu vârstă cuprinsă între 30-34 de ani, absolvente ale învățământului terțiar, de la 23,8% (în trim. III 2014) la 26,7% (în 2020), cu impact direct asupra ocupării și creării unei forțe de muncă înalt calificate, capabilă să contribuie la dezvoltarea economică a țării. Astfel, Strategia are în vedere trecerea treptată către o economie bazată mai mult pe cunoaștere precum și satisfacerea cererii crescute de locuri de muncă înalt calificate, pregătind specialiști care pot să dezvolte o societate competitivă într-o economie globală.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Viziunea asupra dezvoltării învățământului terțiar din România 2015-2020 este elaborată ca o structură inter-relaționată de condiții de sprijin și piloni de acțiune, care va fi susținută prin mai multe măsuri și inițiative pe termen scurt, mediu și lung.

Alte articole

Românii din Spania se întorc acasă: Comunitatea s-a redus cu 24%, iar ibericii nu mai au cu cine construi locuințe

Zeci de mii de locuri de muncă au dispărut în ultimele luni din România. Semnalul de alarmă tras de un economist: ”Mulți români vor fi afectați în perioada următoare”

Pentru a face din această viziune o realitate, strategia se axează pe patru domenii principale de acțiune:

• consolidarea guvernanței, finanțării, monitorizării și evaluării învățământului terțiar („condițiile de sprijin”); respectiv următorii piloni de acțiune:
• încurajarea și susținerea unei participări mai largi în învățământul terțiar, în special pentru grupurile dezavantajate și sub-reprezentate;
• îmbunătățirea calității și relevanței învățământului terțiar;
• dezvoltarea angajamentelor față de economie, în special legătura cu piața muncii și inovarea/antreprenoriatul.

Pe parcursul elaborării Strategiei Naționale pentru Învățământ Terțiar 2015-2020 au avut loc consultări publice în București, precum și în alte orașe din țară (Cluj, Iași, Timișoara), cu reprezentanți ai mediului academic (cadre didactice și studenți din învățământul terțiar de stat și privat), precum și ai părților interesate relevante, sindicate, angajatori etc.

Finanțarea necesară îndeplinirii măsurilor prevăzute în această strategie se realizează de către fiecare instituție/autoritate publică implicată, prin absorbția fondurilor europene nerambursabile și prin asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanțarea acestora, precum și în limita fondurilor aprobate anual în bugetele instituțiilor publice implicate.

Costul total general estimat de implementare a Strategiei Naționale pentru Învățământul Terțiar 2015-2020 este de peste 2,1 miliarde de euro și vizează un număr aproximativ de 625.000 de beneficiari.