Guvernul a finalizat Legea de ratificare a Pactului Fiscal

Suciu a precizat că proiectul de lege va fi transmis Parlamentului spre dezbatere în procedură de urgenţă. „Este în interesul României şi al Guvernului ca acest document să intre rapid în procedura de legiferare”, a spus Suciu, citat de Mediafax.

La începutul lunii martie, un număr de 25 state ale Uniunii Europene, inclusiv România, dar fără Marea Britanie şi Cehia, au semnat Pactul fiscal european, care prevede în principal reglementări fiscale pentru echilibrarea bugetelor şi coordonarea politicii economice la nivel european.

Conform procedurilor, documentul trebuie ratificat în parlamentele statelor membre pentru a putea fi aplicat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Astfel, Tratatul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2013, după ce va fi fost ratificat de cel puţin 12 state contractante din zona euro sau în prima zi a lunii următoare ratificării de către cel de-al 12-lea state membru al zonei euro, aplicându-se data care intervine mai întâi.

Alte articole

Şoc valutar în plină criză politică. Euro se apropie de 5,2 lei pe interbancar. Reacţia BNR: „Aşa se întâmplă în perioadele de incertitudine şi cu tensiuni politice”

EXCLUSIV Ce se întâmplă cu EURO, anunțul Băncii Naționale: „Problemele fundamentale care au dus la slăbiciunea cursului se mențin”

Tratatul prevede obligaţia de a menţine un deficit structural ce nu poate depăşi obiectivul naţional pe termen mediu, stabilit pentru fiecare stat membru în parte, cu o limită inferioară de 0,5% din PIB, la preţurile pieţei. În cazul în care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB şi nu există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, deficitul structural poate să ajungă la circa 1% din PIB.

Deficitul bugetar ciclic maxim plus cel structural trebuie să se încadreze în limita de 3% din PIB.

În cazul în care se înregistrează abateri faţă de aceste nivele, se va declanşa automat un mecanism de corecţie, ce trebuie introdus în legislaţia naţională de fiecare stat membru, la fel ca şi aşa-zisa „regulă de aur”, privind limitarea deficitului structural. Dacă un stat membru nu transpune aceste două prevederi în legislaţia naţională, poate fi sesizată Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Nerespectarea deciziei acestei instanţe poate duce la o sancţiune financiară de maximum 0,1% din PIB-ul ţării respective.