Guvernul a identificat domeniile cu potenţial economic până în 2020: Care sunt cele 10 sectoare cu randament

Sectoarele economice cu potențial competitiv sunt: turism și ecoturism, textile și pielărie, lemn și mobilă, industrii creative, industria auto și componente, tehnologia informației și comunicațiilor, procesarea alimentelor și băuturilor, sănătate și produse farmaceutice, energie și management de mediu, bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit, acvacultură), biofarmaceutică și biotehnologii.

Viziunea Strategiei Naționale pentru Competitivitate 2015-2020 pornește de la următoarele premise:

– Valorificarea celor mai bune avantaje de care dispune România, a specializărilor de vârf în producție și cercetare, precum și a resurselor locale de calificare, inițiativă antreprenorială și factori naturali;

– Creșterea atractivității condițiilor pentru dezvoltarea competitivă a afacerilor prin reglementări transparente și stimulative pentru inovare;

Alte articole

Un nou subiect de scandal în guvern: crește sau nu salariul minim în 2026? PSD cere majorare, patronatele se opun. Ce vrea Bolojan

Negocieri cruciale cu Comisia Europeană. Bolojan trebuie să convingă că România reduce deficitul bugetar

– Formularea direcțiilor de politică publică în jurul inițiativelor și realizărilor cu impact major asupra creării valorii adăugate în mediul de afaceri;

– Corelarea inițiativelor de dezvoltare la nivel sectorial, teritorial și al societății pentru formarea eficientă și integrate a avantajelor competitive.

Prioritățile Strategiei Naționale pentru Competitivitate 2015-2020 vizează:

– Îmbunătățirea mediului de reglementare: În acest sens, s-au făcut pași importanți prin adoptarea unor măsuri ce vizează reducerea fiscalității, prin Legea Codului fiscal:

– Extinderea aplicării scutirii impozitului reinvestit în producția/achiziția de calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control, de facturare, precum și în programe informatice;

– Reducerea cotei de impozit pe dividende de la 16% la 5% începând cu 1 ianuarie 2017 pentru dividendele distribuite între persoane juridice române, cât și pentru persoanele rezidente în Uniunea Europeană și state cu care România are încheiate convenții de evitare a dublei impuneri;

– Diminuarea cotei de impozit pentru veniturile obținute de persoanele fizice sub formă de dividende, inclusiv venitul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare definite de legislația în materie la organisme de plasament colectiv, la 5% din suma acestora, începând cu 1 ianuarie 2017;

– Reducerea cotei standard de TVA la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 și la 19% începând cu 1 ianuarie 2017;

– Scăderea, începând cu 1 ianuarie 2016, a nivelurilor de accize pentru alcool și băuturile alcoolice, iar la carburanți, începând cu 1 ianuarie 2017;

– Menținerea cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea de alimente și servicii de restaurant și catering

– Eliminarea impozitului pe construcții speciale începând cu 1 ianuarie 2017, în scopul stimulării investițiilor și încurajării competitivității.

– Susținerea acțiunilor parteneriale între mediul public și mediul privat;

– Sprijinirea factorilor și serviciilor suport – În acest sens, se are în vedere dezvoltarea activităților de cercetare-dezvoltare și inovare proprii ale întreprinderilor, inclusiv prin promovarea unor măsuri de sprijin finanțate din fonduri naționale și europene. De asemenea, se urmărește dezvoltarea, cu precădere, în domeniile de specializare inteligentă, a structurilor integrate care reunesc companii și organizații de cercetare cu profil similar și/sau complementar (Ex. centre de competență, clustere de inovare)

– Promovare celor 10 sectoare economice cu potențial competitiv (menționate mai sus)

– Pregătirea Generației 2050 și provocări societale – Se urmărește asigurarea unor fundamente în domeniul educației, adaptate societății moderne, prin obiective precum: monitorizarea educației obligatorii în baza unui standard de aptitudini generat de experiențele internaționale, implementarea unui sistem flexibil și inovativ în învățământ, favorizarea deschiderii intelectuale către valorile civilizației contemporane și crearea unor punți de legătură cu diaspora prin mecanisme durabile de cooperare – oportunități de afirmare profesională.
Adoptarea Strategiei va fi urmată de elaborarea unor planuri de acțiuni, care vor cuprinde termene, instituții responsabile, surse de finanțare și modalități de implementare, precum și de elaborarea metodologiei ce va monitoriza implementarea acestui document strategic.