Guvernul a sesizat CCR în legătură cu implicarea preşedintelui Băsescu în campanie

Guvernul a depus marţi la Curtea Constituţională sesizarea în care Traian Băsescu este acuzat de partizanat politic faţă de PMP prin implicarea sa în campania electorală a acestui partid. Curtea Constituţională a României judecă în 21 mai sesizarea Guvernului.

06 mai 2014, 11:33
Guvernul a sesizat CCR în legătură cu implicarea preşedintelui Băsescu în campanie

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a confirmat depunerea sesizării. „A venit o sesizare de la Guvern. A fost înregistrată drept conflict juridic de natură instituţională între preşedinte şi Guvern”, a declarat Augustin Zegrean, ce a adăugat că judecătorii Curţii se vor pronunţa în circa 20 de zile.

În sesizare se cere Curţii să se pronunţe în mod clar dacă preşedintelui României îi este permis să se implice în campanie electorală. Traian Băsescu este acuzat că a încălcat articolul 80 din Constituţiei care stipulează: „Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.”

De asemenea, Guvernul susţine că Băsescu a încălcat spiritul articolul 84 ce-i interzice afiliarea politică. „Chiar dacă, formal, nu este membru al unui partid, prin modul său de acţiune, preşedintele Românieise comportă ca un agent electoral, ca un membru activ al unei formaţiuni politice implicate în lupta electorală”, se arată în sesizare.

Ca argumente sunt invocate fotografiile postate de Elena Udrea pe Facebook, în care Băsescu apare purtând un tricou pe care scrie „Vote for PMP”, precum şi declaraţiile ulterioare ale preşedintelui legate de acest episod. Totodată, sunt enumerate legile care interzic diverselor categorii de slujbaşi ai statului implicarea deschisă în campania electorală.

„Preşedintele României, Traian Băsescu, în reptate rânduri, cu ocazia unor evenimente publice şi-a manifestat susţinerea pentru un anume partid politic, atitudinea şefului statului concretizându-se atât prin nominalizarea directă a partidului politic pe care îl va vota, cât şi prin popularizarea activă a însemnelor electorale ale acestei formaţiuni politice, respectiv Partidul Mişcarea Populară”, se mai spune în sesizare.

Guvernul va sesiza CCR pentru a analiza implicarea preşedintelui Băsescu în campania electorală. Dacă preşedintele are voie să facă campanie electroală, căci o astfel de decizie ar avea implicaţia şi asupra altor categorii: judecători, poliţişti, alte categorii de funcţionari publici”, a spus Ponta luni, în cadrul unei declaraţii de presă.

„Am luat decizia de a suspenda participarea noastră la acţiuni de campanie electorală. Bineînţeles, campania continuă. Fac un apel şi către persoane, care ocupă funcţii publice şi în mod direct către preşedintele Traian Băsescu. Sunt categorii de persoane publice care nu au voie să facă campanie electorală. Un judecător care face campanie e exclus din magistratură. Un poliţtist care face campanie e exclus din Poliţie. Preşedintele României are aceleaşi obligaţii. Fiind vorba de un preşedinte, evident că aştept acelaşi comportament de la preşedintele ţării”, a spus Victor Ponta.

Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Augustin Zegrean, a declarat marţi, înainte ca sesizarea Guvernului să fie depusă oficial, că orice persoană are dreptul la opinie, indiferent că este vorba de preşedinte sau de altcineva.

„Din câte ştiu eu, în România nu mai închizi pe nimeni. Nu mai închizi demult, de pe vremea lui Stalin, pentru opiniile politice exprimate. Deci, dreptul la opinie, dreptul la cuvânt nu poţi să-l iei nimănui, că-i preşedinte, că-i vlădică, că-i opincă, dreptul la opinie îl are fiecare’, a afirmat şeful CCR, Augustin Zegrean, la Digi 24, referitor la condiţiile în care o opinie exprimată de preşedinte ar putea avea efecte juridice.

Întrebat dacă este vreo problemă dacă preşedintele poartă un tricou pe care scrie ‘votaţi un partid’, Zegrean a susţinut: ‘Dacă eu aş purta un tricou, ce aţi zice? Ar fi vreo problemă dacă aş purta un tricou? Şi eu port tricouri, am multe tricouri. Dar când poartă anumite persoane tricouri cu însemnele acelea de firmă, nu? E vreo problemă?’.

El a explicat că textul din Constituţie prevede că în momentul în care eşti numit preşedinte trebuie să îţi dai demisia din partid.

„Lucru care s-a şi întâmplat. Sigur, preşedintele a fost membru al PDL, după cum bine ştiţi, el a fost chiar preşedintele acestui partid. Lucrurile au evoluat. (…) Consecinţele sunt că dacă la momentul (…) când devine preşedinte este membru de partid trebuie să demisioneze din partid şi să nu facă parte dintr-un partid politic pe întreaga durată a exercitării mandatului”, a precizat Zegrean.

Despre posibilitatea exprimării unor opinii politice în exercitarea mandatului prezidenţial, Zegrean a menţionat că există o decizie a CCR mai veche în sensul acesta.

„Cred că din 2007 când a spus cam ce ar putea însemna aceasta şi ce ar putea să facă şi ce poate să nu facă preşedintele sau ce trebuie să nu facă preşedintele în exercitarea mandatului”, a arătat preşedintele Curţii.

El a exclus o eventuală presiune asupra Curţii la faptul că este chemată să se pronunţe referitor la declaraţii făcute în campania electorală de către competitori.

‘Presiune făcută asupra noastră nu mai poate să exercite nimeni. Am trecut prin prea multe ca să ne impresioneze ceva’, a adăugat şeful CCR.

În ceea ce priveşte exprimarea opţiunii sale în legătură cu alegerile europarlamentare, preşedintele Curţii a spus încă nu şi-a format o opinie.

‘Da, cred că v-aş spune, dar nu mă întrebaţi astăzi pentru că nu mi-am format o opinie’, a mai subliniat el.