Guvernul a sesizat Curtea Constituţională cu privire la acordarea de stimulente financiare personalului medical

Guvernul României a cerut CCR exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor Legii mai sus menționate, având obiecții asupra modificărilor aduse actelor normative, modificări adoptate în Plenul Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, și anume:

Ministerul Sănătății, ministerele și instituțiile cu rețea sanitară proprie să poată acorda personalului medical și de specialitate stimulente financiare lunare în limita a două salarii minime brute pe țară;

Autoritățile administrației publice locale să poată acorda personalului medical și de specialitate din spitalele publice din rețeaua sanitară proprie stimulente financiare lunare, în limita a două salarii minime brute pe țară.

Guvernul a sesziat CCR cu privire la majorări salariale NEJUSTIFICATE în sistemul bugetar. CINE SUNT VIZAŢII

Alte articole

Proiect de modificare a legii pentru interzicerea boicotului lucrărilor CCR. Judecătorii ar urma să fie penalizaţi financiar şi chiar revocaţi

Călin Georgescu, la Tribunal: Sistemul încearcă să mă doboare și, probabil, va înregistra astăzi un succes efemer

Referitor la aceste prevederi, Executivul consideră că:

Începând cu anul 2011, salarizarea personalului din sectorul bugetar este reglementată prin Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare și a legilor de salarizare elaborate în baza prevederilor acestei legi.

Guvernul a sesizat CCR în legătură cu majorarea salariilor de bază ale personalului din Ministerul Transporturilor

Potrivit prevederilor art.1 alin (2) din Lege, drepturile salariale ale personalului bugetar sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în Legea – cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare.
Pe de altă parte, adoptarea acestor măsuri ar putea conduce la un impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat aferente 2016 de circa 3,2 miliarde de lei, respectiv 5,5 miliarde de lei în 2017.
Totodată, în modificările adoptate de Parlament, nu se indică sursa de finanțare și, potrivit art.138 alin (5) din Constituția României, republicată, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. În același sens, art. 15 din Legea nr.500/ 2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, dispune ca „în cazul în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va întocmi o fișă financiară”. Fișa trebuie să conțină impactul asupra bugetului general consolidat, ținând cont de:

· Schimbările anticipate în veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul curent și următorii patru ani;

· Estimări privind eșalonarea creditelor bugetare și a creditelor de angajament, în cazul acțiunilor anuale și multianuale, care conduc la majorarea cheltuielilor;

· Măsurile avute în vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri, pentru a nu influența deficitul bugetar.

Sporurile salariale de 50% pentru funcţionarii publici, atacate la Curtea Constituţională

Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul României. Mai mult decât atât, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar și, posibil, depășirea țintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecința încălcării Tratatului de la Maastricht.