Sporurile salariale de 50% pentru funcţionarii publici, atacate la Curtea Constituţională

Guvernul cere Curţii Constituţionale să se pronunţe în privinţa constituţionalitării legii modificate a statutului funcționarilor publici, care acordă, pentru personalul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, inclusiv demnitarii, a unui spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, aplicat salariului de bază lunar, care face parte din acesta și care constituie bază de calcul pentru sporuri și alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază.

Guvernul a anunţat, într-un comunicat de presă, care sunt argumentele invocate în plângerea adresată Curţii.

„Începând cu anul 2011, salarizarea personalului din sectorul bugetar este reglementată prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare și a legilor de salarizare elaborate în baza prevederilor acestei legi. Potrivit prevederilor art.1 alin (2) din Lege, drepturile salariale ale personalului bugetar sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în Legea–cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare.

Nici Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare, și nici legea anuală de salarizare nu reglementează posibilitatea acordării sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% pentru personalul A.N.F.P., constituind, așadar, un drept salarial nou.

Alte articole

Ilie Bolojan critică decizia CCR de secretizare a averilor demnitarilor: „Transparența este un instrument administrativ eficient care limitează corupția”

George Simion, după ce Curtea Constituțională a secretizat averile demnitarilor: „Exact ce merită unii! Luați cu baghetă franțuzească”

Acordarea unui astfel de spor de risc ar avea, după calculele Guvernului, un impact  bugetar de circa 1,89 milioane de lei în plus, față de cheltuielile de personal aprobate în bugetul instituției pentru anul 2016.

Introducerea unei astfel de reglementări are și o componentă discriminatorie față de personalul celorlalte instituții și autorități publice și poate crea premisele unor solicitări similare din partea acestora, precum și acțiuni în instanță din partea funcționarilor publici, pentru acordarea acestui spor. 

În acest sens, potrivit calculelor Executivului, acordarea unui astfel de spor pentru întreg personalul încadrat în funcții publice ar genera un impact bugetar suplimentar de 3,4 miliarde de lei, anual.

De asemenea, Guvernul consideră nejustificată necesitatea acordării unei astfel de majorări salariale pentru întreg personalul A.N.F.P., în condițiile în care nu este definită activitatea specifică ce presupune acordarea unor drepturi salariale suplimentare.

Totodată, în modificările adoptate de Parlament, nu se indică sursa de finanțare și, potrivit art.138 alin (5) din Constituția României, republicată, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. În același sens, art 15. din Legea nr.500/ 2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, dispune ca „în cazul în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va întocmi o fișă financiară”. Fișa trebuie să conțină impactul asupra bugetului general consolidat, ținând cont de:

• Schimbările anticipate în veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul curent și următorii patru ani
• Estimări privind eșalonarea creditelor bugetare și a creditelor de angajament, în cazul acțiunilor anuale și multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor
• Măsurile avute în vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri, pentru a nu influența deficitul bugetar.

Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul României. Mai mult decât atât, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar și, posibil, depășirea țintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecința încălcării Tratatului de la Maastricht”, se arată în comunicatul Guvernului.

Citeşte şi: Guvernul a sesziat CCR cu privire la majorări salariale NEJUSTIFICATE în sistemul bugetar. CINE SUNT VIZAŢII