Noile măsuri propuse de executivul condus de Ilie Bolojan vizează în special persoanele apte de muncă, care, pentru a continua să beneficieze de sprijinul financiar din partea statului, vor fi obligate să accepte un loc de muncă oferit sau, în lipsa acestuia, să desfășoare muncă în folosul comunității, după modelul aplicat deja în Ungaria.
„Sunt anumite state ce au ajuns la concluzia că există un risc de abuz și de obicei au mers pe două soluții. În Germania, beneficiezi de ajutor, însă dacă ți se găsește un loc de muncă ești obligat să îl accepți, existând altfel riscul pierderii acelui ajutor. Un al doilea model este în Ungaria, unde de asemenea există un venit minim garantat. Însă pentru a beneficia de acesta este nevoie ca persoanele beneficiare să presteze muncă în folosul comunității”, a specificat sociologul Robert Santa, citat de Adevarul.ro.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Muncii, în 2025 aproximativ 259.418 români beneficiază de venitul minim de incluziune. Cele mai mari cifre se înregistrează în județele Dolj (15.310 beneficiari), Bacău (12.820), Buzău (11.643), Suceava (11.537) și Teleorman (11.292). Cu toate acestea, în 2024, peste 14.800 de beneficiari au refuzat să colaboreze cu autoritățile pentru integrarea pe piața muncii sau să participe la activități utile comunității.
Venitul minim de incluziune a înlocuit, de la 1 ianuarie 2025, vechiul ajutor social și alocația pentru susținerea familiei. Acest venit este indexat anual, în luna martie, cu rata medie a inflației. Astfel, în 2025, beneficiile au fost majorate cu 5,6%, rata comunicată oficial de Institutul Național de Statistică pentru anul precedent.
În prezent, o persoană singură aptă de muncă primește 366 de lei pe lună, iar una de peste 65 de ani – 533 de lei. Pentru familiile cu copii, nivelul maxim al venitului minim de incluziune este stabilit la 930 de lei.
În completarea acestor măsuri, Guvernul Bolojan vizează și reducerea perioadei de acordare a indemnizației de șomaj la maximum șase luni, precum și reorganizarea serviciilor deconcentrate din subordinea Ministerului Muncii. De asemenea, executivul are în plan revizuirea Codului Muncii și a Legii dialogului social, într-un efort amplu de reformă a politicilor sociale și a pieței muncii.