Guvernul ia în calcul creşterea „taxei pe viciu”

Actul normativ vizează înființarea unui cadru strategic în privința promovării îmbătrânirii active, fiind stabilite trei obiective generale: prelungirea vieții active, promovarea participării sociale active și demne pentru persoanele vârstnice și obținerea unui grad mai ridicat de independență și siguranță pentru persoanele cu necesități de îngrijire de lungă durată.În cadrul primului obiectiv strategic, prelungirea vieții active, se au în vedere măsuri pentru consolidarea reformei sistemului public de pensii, modificări ale politicilor de resurse umane pentru o mai bună integrare a lucrătorilor vârstnici și flexibilizarea prevederilor din legislația muncii, crearea locurilor de muncă favorabile vârstnicilor, precum și îmbunătățirea abilităților, a capacității de angajare și a independenței populației vârstnice.

Cel de-al doilea obiectiv strategic vizează accentuarea unei imagini sociale pozitive a populației vârstnice, îmbunătățirea accesibilității infrastructurii spațiilor publice, prevenirea abuzurilor asupra populației vârstnice și a excluziunii acesteia, diversificarea serviciilor sociale pentru populația vârstnică.

În cadrul celui de-al treilea obiectiv, se are în vedere crearea sistemului unificat de îngrijire de lungă durată (ÎLD) la nivel instituțional prin înființarea unui departament dedicat în cadrul MMFPSPV, dar și prin revizuirea și îmbunătățirea cadrului legal pentru acreditarea și monitorizarea tuturor tipurilor de furnizori de servicii în domeniu. De asemenea, se urmărește asigurarea resurselor financiare, umane și fizice pentru sistemul de ÎLD.

Obiectivele transversale ale Strategiei urmăresc: 1. Întârzierea îmbătrânirii fizice și a apariției afecțiunilor cronice și 2. Pregătirea sistemului de sănătate pentru servicii acordate populației vârstnice. În primul caz, se va continua creșterea „taxei pe viciu”și alocarea sumelor obținute în direcția finanțării programelor de sănătate publică, diminuarea comportamentelor nesănătoase, consolidarea prevenției, îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate pentru comunitățile marginalizate. În privința pregătirii sistemului de sănătate pentru servicii acordate populației vârstnice, se are în vedere creșterea numărului de specialiști în geriatrie, dezvoltarea, finanțarea și implementarea de servicii comunitare și de îngrijire la domiciliu pentru pacienții cu grad mare de dependență cu afecțiuni cronice. 

Alte articole

Sorin Grindeanu, după întâlnirea cu organizaţia Bucureşti: Aici cam toată lumea a a cerut să trecem în opoziție

EXCLUSIV Victor Ponta critică măsurile luate de guvern în fața crizei energetice: „Ei mereu iau de la oameni, de la firmele românești”

Informații suplimentare

România se va confrunta, în anii următori, cu o transformare socio-economică profundă, datorită schimbărilor demografice. Până în anul 2060, se estimează că ponderea populației cu vârstă mai mare sau egală cu 65 de ani se va dubla, de la 15 la 30%. De asemenea, raportul de dependență demografică (numărul persoanelor tinere – sub 14 ani – și vârstnice – peste 65 de ani – ce revine la 100 de persoane în vârstă de muncă) va ajunge, de la 55 în 2010, la 100 în 2055.

Îmbătrânirea populației are o consecință și în profilul epidemiologic. A scăzut prevalența bolilor infecțioase și a crescut procentul bolilor cardiovasculare, a cancerului, diabetului și bolilor respiratorii.