La 1 ianuarie 2026, cabinetul condus de Ilie Bolojan introducea un plafon de 1 la sută pentru deductibilitatea anumitor cheltuieli înregistrate de multinaționale în relația cu entități afiliate înmatriculate în alte țări. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, explica măsura prin nevoia de a taxa ”exact zona prin care multinaționalele își exportă profiturile”.
Vineri însă guvernul s-a răzgândit și a eliminat plafonul ce viza multinaționalele care își exportă profitul. Motivul? Punerea în acord a dispozițiilor interne naționale cu Convenția-cadru a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind impozitarea.
”Este vorba de abrogarea unui articol, la solicitarea OCDE, în contextul în care prevederile acestuia erau în contradicție cu angajamentele asumate de Romania, în perspectiva obținerii statutului de membru OCDE”, a transmis Executivul.
Potrivit reprezentanților guvernului, aspectele din respectivul articol considerate problematice erau legate de:
”Guvernul va reveni cu o prevedere legislativă în acest sens, agreată prin dialog între instituțiile guvernamentale și OCDE. Decizia a fost luată în contextul în care România se află într-o etapă decisivă a procesului de aderare la OCDE, fiind obținute 19 din cele 25 de avize formale”, s-a mai precizat într-un comunicat al Executivului.
Purtătorul de cuvânt al guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat, pentru hotnews, că articolul abrogat este ”art 25 indice 1 Cod Fiscal”, care prevede următoarele:
”Contribuabilii plătitori de impozit pe profit ce înregistrează o cifră de afaceri mai mare de 50.000.000 euro, ce înregistrează cheltuieli cu servicii de consultanță, management, drepturi de proprietate intelectuală generate de entități afiliate înmatriculate în state străine au dreptul să deducă aceste cheltuieli la calculul impozitului pe profit doar în procentul de 1% din totalul cheltuielilor înregistrate în respectivul exercițiu financiar”.
După ședința de guvern în care a fost luată decizia privind multinaționalele, Dogioiu a fost întrebată care au fost motivele modificării legislative adoptate vineri.
”În procesul de aderare la OCDE, o aderare de care suntem foarte aproape, a apărut o suspiciune că acest articol de lege poate să genereze interpretări care să contravină recomandărilor, solicitărilor și standardelor OCDE. Și pentru ca această dezlegare a unei situații de interpretare să nu întârzie parcursul de aderare a fost aleasa opțiunea abrogării acelui articol până când se va găsi împreună cu experții OCDE o variantă care să fie conformă și standardelor, deși nu există o garanție că aceasta nu era, dar care să nu ridice niciun fel de risc de interpretare, să fie pe deplin agreată și atunci se va reveni cu această reglementare. (…)
Nu este o renunțare la ideea în sine și la această reglementare în sine, ci doar la această formă, temporar, până când se va ajunge la o formulă agreată, astfel încât parcursul de aderare la OCDE să nu fie sub nicio formă întârziat”, a răspuns purtătorul de cuvânt al Executivului.
Citește și 7.000 de români scapă de datoriile la stat. De ce li se şterg automat
Guvernul Bolojan a introdus, prin al doilea pachet de măsuri fiscale, un plafon strict pentru deductibilitatea anumitor cheltuieli înregistrate de companiile cu afaceri de peste 50 milioane de euro în relația cu entități afiliate nerezidente.
Concret, dacă o companie din România are o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane euro în anul precedent și înregistrează cheltuieli pentru drepturi de proprietate intelectuală, cheltuieli de management sau/și consultanță de la entități afiliate din afara țării, aceste cheltuieli vor fi supuse unei limitări semnificative. Mai exact, valoarea deductibilă nu va putea depăși 1 la sută din totalul cheltuielilor companiei.
”Această limitare nu se referă la toate tipurile de cheltuieli, ci doar la cele care implică tranzacții cu entități afiliate nerezidente, ceea ce înseamnă că impactul va fi resimțit în special de companiile care fac parte din grupuri multinaționale și achiziționează servicii sau drepturi de proprietate intelectuală de la societăți afiliate din afara României”, explicau experții EY România, la sfârșitul anului trecut.
Plafonarea deductibilității pentru multinaționale a fost o măsură anunțată încă din august 2025 de către ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în contextul măsurilor pentru resuscitarea bugetului de stat.
”Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale”, spunea ministrul Finanțelor.
Potrivit lui Nazare, nu au fost găsite ”multe urme în ANAF” în privința supravegherii transferurilor de profituri artificiale ale multinaționalelor. ”Nu am găsit nici măcar o evidență clară a sumelor transferate către afiliați”, a adăugat, în același context, șeful Finanțelor.
Alexandru Nazare mai explicat atunci că în evidențele Fiscului sunt patru categorii de cheltuieli pe care le au multinaționalele în relația cu persoanele afiliate: de cheltuieli de administrare, cheltuieli de proprietate intelectuală, de dobânzi intra-grup și cheltuieli de consultanță.
În aceste condiții, Ministerul Finanțelor spunea că vrea să taxeze ”exact zona prin care acele multinaționale își exportă profiturile”.
Nazare a propus atunci o nouă formulă de taxare, folosită și în SUA, pentru tot ce depășește 3 la sută pe cele patru categorii de cheltuieli. Tot ce depășește 3 la sută va fi considerat nedeductibil.
”Permitem niște cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3 la sută. Tot ce depășește acest 3 la sută este taxat cu 16 la sută”, preciza ministrul.
Ulterior însă, discuțiie din coaliția aflată la guvernare au dus la reducerea plafonului, de la 3 la 1 la sută, valoarea introdusă în pachetul doi de măsuri fiscale și intrată în vigoare la 1 ianuarie 2026.
Citește și Ce se va întâmpla cu banii pe care românii îi țin la saltea. Avertismentul experților