Guvernul urmăreşte să obţină peste două miliarde de lei din taxarea suplimentară a băncilor, după cum a declarat Marcel Boloş, ministrul Finanţelor. O variantă discutată de autorităţi pentru taxarea suplimentară a fost introducerea ajustorului fiscal sau taxarea cu 1% a cifrei de afaceri a băncilor.

O astfel de taxă, au arărat ai mulți specialiși, pentru Economica,  ar conduce la scăderea marjei brute a băncilor cu 25%. Ca să poată aplica taxa de 1% pe cifra de afaceri, guvernul trebuie să modifice legislația în așa fel încât definiția cifrei de afaceri la bănci să fie echivalentă cu totalul veniturilor minus cheltuielile.

Alte Articole

Două mașini de Poliție sunt implicate într-un accident rutier. ...

Previziuni de groază pentru economia din România. Leul se va ...

Salarii majorate în noiembrie. Ce bugetari primesc leafă majorată ...

Conform unor surse din domeniul bancar, autoritățile sunt dispuse să modifice legislația bancară pentru a putea introduce taxa de 1%, pe cifra de afaceri a băncilor. Conform Codului Fiscal și legii societăților comerciale, ”cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale efectuate de firmă, respectiv vânzarea de mărfuri și produse într-o perioadă de timp determinată. În cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare și veniturile excepționale”.

”Daca taxa de 1% s-ar aplica la cifra de afaceri, băncile nu ar plăti, întrucât, prin natura activitătii lor, înregistrează doar cu caracter de excepție venituri din activitatea comercială (spre exemplu, venituri din închirierea casetelor de valori). În rest, cu caracter de regulă generală, înregistrează venituri financiare (din dobânzi și din schimbnuri valutare, din trading, din transfer de fonduri, etc.)”, arată speciliștii în domeniul bancar.

Din acest motiv, dacă autoritățile vor să introducă „Taxa de 1%” și la bănci nu doar la corporațiile cu venituri mari, aplicarea acesteia trebuie să fie pe cifra de afaceri la societățile comerciale non-financiare și la valoarea totală a veniturilor lor financiare la societățile comerciale financiare (bănci, administratori de fonduri, etc.), pentru o definiție corectă.

Cât ar aduce în plus această taxă?

Un exemplu de calcul fără „Taxa de 1%”. Este cunoscut faptul că spreadul de dobândă, adică diferența dintre dobânzile pe care băncile le plătesc pentru depozite și cele pe care le încasează pentru credite,  este de aproximativ 5% în România.  De asemenea, se știe că titlurile de stat au un randament mai mic decât creditele, ceea ce ar face ca spreadul de dobândă (inclusiv tuitlurile de stat) să ajungă la aproximativ 4%. În plus, ponderea fondurilor proprii în total pasive ale băncilor din România este de aproximativ 20% (diferit de la bancă la bancă). Așadar, în final, marja brută din dobândă este de aproximativ 3.2%. La total venituri financiare, s-ar adăuga și celelalte venituri financiare, ceea ce ar duce la marja brută de aproximativ 4.2% (plus 1 punct procentual, aproximativ).

Un exemplu de calcul cu „Taxa de 1%”. La cele calculate anterior, după aplicarea „Taxei de 1%”, marja brută va fi de 3.158%, întrucât „Taxa de 1%” se aplică doar pe venituri, venituri care sunt cu 4.2% mai mari decât cheltuielile financiare. Așadar 1% din 104.2% este 1.042%. După deducerea taxei de 1%, adică echivalentul a 1.042% din marja brută de 4.2% se ajunge la 3.158%. Adică, marja brută a băncilor scade cu aproximativ 25%.

De asemenea, știm că valoarea ROE (n.r. – Return on Equity (ROE) sau rentabilitatea capitalului propriu)  al băncilor din România este undeva la 16,4% (la nivelul anului 2022, conform BNR), dar este puternic influențată de ponderea Fondurilor proprii (Tier 1-legislația Basel și obligativitatea adecării conturilor de capital la bvănci în funcție cu legislația UE) de aproximativ 20%. ”Normal ar fi fost un Tier 1 de 15%, deci cu 25% mai mic. Asta înseamnă că ajustată la o situație normală, ROE al băncilor din România este undeva la 20% (16*1.25). Este un nivel cu aproape 40% mai mare decât nivelul mediu al pieței din România”, arată specialiștii consultați de Economica.net.

Dacă din marja brută se scad cheltuielile operaționale, s-ar ajunge la o marjă netă de 3.2%, fără „Taxa de 1%”, respectiv de 2.4% după aplicarea „Taxei de 1%”. Asadar, impozitul pe profit va fi de 16% din 3.2%.

În concluzie, în cazul în care nu se aplică Taxa de 1%, impozitul pe profit este 16% din 3.2%, adica echivalentul a 0.512% din marja netă. În cazul aplicării Taxei de 1%, banca va plăti 16% din 2.4%, adica echivalentul a 0.3845 din marja netă plus „taxa de 1%” din venitul total, adică echivalentul a 1.042% din marja brută și implicit din marja netă, în total 1.4265%. Deci obligația băncii crește de 2,78 ori.

Din impozitul pe profit al băncilor au ajuns la buget în tot anul 2022 peste 1,8 miliarde lei, după ce în 2021 suma virată de bănci a fost de 1,65 miliarde lei, potrivit datelor de la BNR. Dacă am făcut calculele corect, texele plătite de bănci către stat s-ar ridica la peste 5 miliarde de lei, în condițiile unui profit similar cu cel din 2022. Menționăm că, în semestrul I din 2023, profitul net al sistemului bancar a fost de aproximativ 7 miliarde de lei, ceea ce ar putea conduce la un profit pe întregul an 2023 de circa 14 miliarde de lei.

Rămâne de văzut dacă autorităţile vor folosi în cele din urmă pentru taxarea băncilor ajustorul fiscal sau taxa de 1% pe cifra de afaceri a băncilor.

Citeşte şi: Pensii 2023. Vin majorările, Comisia Europeană a dat undă verde schimbărilor din PNRR