Guvernul pregăteşte o rectificare bugetară negativă, tăieri de alocări la majoritatea ministerelor

Rectificarea bugetară, a doua din acest an, va fi una negativă, deoarece totalul încasărilor este sub nivelul prognozat, iar creşterea economică susţinută de producţia din agricultură nu a adus şi venituri bugetare, sectorul agricol fiind slab fiscalizat şi caracterizat de evaziune fiscală ridicată.

„Chiar dacă a înregistrat un an bun, agricultura este slab fiscalizată şi nu s-a reflectat şi în încasări importante la buget. Pe acest fond, încasările totale se cifrează cu 700 milioane lei sub prognoză, astfel că se impune efectuarea unei rectificări bugetare negative, fie prin reduceri de cheltuieli la ministere, fie prin creşterea deficitului”, au arătat sursele citate.

Pentru acest an, deficitul bugetar nu trebuie să treacă de 4,4% din PIB. După primele nouă luni, deficitul bugetului general consolidat se plasează la 2,5% din PIB.

În condiţiile în care nu îşi permite să depăşească ţinta de deficit bugetar convenită pentru acest an cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, Guvernul va tăia la majoritatea ministerelor din cheltuielile prinse în buget. Lista ministerelor care vor suferi tăieri de buget va fi stabilită în urma discuţiilor pe care premierul Emil Boc le va avea în perioada imediată cu fiecare ministru în parte.

Alte articole

Ședință tensionată la Guvern. Se amână din nou decizia privind tăierile din administrație, PSD și UDMR nu s-au înțeles cu Bolojan

Ilie Bolojan, cu demisia pe masă: „Fiecare partid face ce doreşte, însă stabilitatea Guvernului este importantă în această perioadă”

O resursă importantă pe care se bazează Guvernul sunt însă economiile consemnate la bugetul de şomaj, rezultate dintr-un număr mai scăzut de şomeri faţă de cel preconizat. Toate aceste fonduri suplimentare vor fi utilizate în principal pentru acoperirea lipsei de încasări şi plata unei părţi din arieratele sistemului de sănătate.

Numărul şomerilor a crescut cu peste 4.000 persoane în luna octombrie faţă de luna septembrie, la 444.000 şomeri, dintre care 120.606 din sectorul privat. Rata şomajului pe întregul an a ajuns astfel în octombrie la 4,93%, faţă de 4,89% în luna precedentă.

Pentru acest an, în buget a fost prognozată o rată medie a şomajului de 7,8%.

Prima rectificare a bugetului din acest an a fost efectuată la începutul lunii august, pentru sănătate fiind alocate doar 341 milioane de lei pentru plata arieratelor şi 1,7 miliarde de lei credite de angajament pentru medicamente compensate şi gratuite. Nemulţumit de puţinii bani primiţi, Cseke Attila a demisionat atunci din postul de ministru al Sănătăţii, în pofida asigurărilor primite din partea premierului că la următoarea rectificare bugetară va primi mai multe fonduri.

Prima rectificare bugetară a fost efectuată prin derogare de la prevederile Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, potrivit cărora cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori, pot fi suplimentate cu ocazia rectificărilor bugetare numai pentru plata serviciului datoriei publice şi pentru plata contribuţiei României la bugetul Uniunii Europene.

La sfârşitul lunii octombrie, preşedintele Traian Băsescu a apreciat că în al treilea trimestru din acest an va fi înregistrată o creştere economică de 3% comparativ cu perioada similară a anului trecut, în cazul în care luna septembrie nu va arăta cifre „spectaculos negative”, menţionând că cele mai importante creşteri se înregistrează în turism (19%), agricultură (12%) şi construcţii (10%).

O săptămână mai târziu, şeful statului a apreciat că pentru întregul an va fi consemnată o creştere economică de peste 2%, dar că trebuie analizate şi datele pe trimestrul patru al acestui an.

Proiecţia Guvernului pentru acest an indică un avans al PIB de 1,5%.

Bugetul general consolidat pentru anul viitor a fost construit pe venituri totale de 195,3 miliarde lei şi cheltuieli totale de 206,5 miliarde lei, care conduc la un deficit nominal de 11,2 miliarde lei, reprezentând 1,9% din PIB pe metodologia cash şi sub 3% pe standarde europene.