Guvernul sparge puşculiţa copiilor. Ce înseamnă că Pilonul II pe pensii devine opţional

Pilonul II înseamnă „pușculița copiilor”, potrivit Coaliției pentru Dezvoltarea României pentru că, spre deosebire de pensia de stat, cea privată poate fi lăsată – prin lege – drept moștenire de familie.

Iată ce se întamplă dacă un părinte își retrage banii:

Dacă un părinte a acumulat 1.000 de lei în contul Pilon II, plătește la retragere 2% din sumă, adică 20 de lei, către stat/administratorul fondului. Apoi contribuția sa integrală (CAS) 25% din salariul brut, va merge la Pilonul I. Adică nu va mai avea varianta Pilonul II pentru bătrânețe, se va baza doar pe pensia de la stat.

Citeşte şi Asociaţia pentru pensii private: Propunerile Guvernului pentru Pilonul II aruncă România în haos

Alte articole

Avertisment privind noua lege a pensiilor. Majorarea vârstei de pensionare poate duce la pensionarea imediată a peste o mie de judecători

Pensii 2025. DOCUMENTUL care trebuie depus de zeci de mii de români până pe 31 martie pentru a nu pierde pensia

Puteți verifica în orice moment contul Pilon II, ca să aflați ce sumă ați strâns sau la ce administrator sunteți.

Dacă ar fi contribuit în Pilonul II până la ieșirea la pensie, suma acumulată i-ar fi fost suficientă, potrivit calulelor Expert Forum să îi completeze venitul la pensie cu 15-25% din pensia pe care o va avea după vârsta de 65 de ani. Până acum banii nu puteau fi scoși din Pilonul II decât la momentul ieșiri la pensie.

ÎN 2033 UN ANGAJAT VA SUSȚINE 2,5 PENSIONARI

Evoluțiile demografice pe termen mediu indică faptul că, în următorii 15 ani, fiecare angajat din România va ajunge să susțină aproximativ 2.5 pensionari, potrivit AOAR. Mai mult chiar, dacă tendințele actuale de îmbătrânire a populației și de migrație se mențin, până în anul 2050 România va deveni țara din Europa cu populația cea mai îmbătrânită și cu un număr de persoane active în scădere semnificativă, susține PensionsEurope.

Stoparea completă contribuțiilor la Pilonul II, înseamnă că, în loc să adunăm banii cu care contribuim lunar în buzunarul nostru proprietate personală, îi virăm către bugetul de stat, în a cărui gestionare nu avem niciun cuvânt de spus, potrivit unui raport al Coaliției pentru Dezvoltarea României. Conform unui calcul BCR, cei peste 7 milioane de contributori ar pierde în total, prin redirijarea banilor timp de șase luni, 3,6 mld. lei (777,6 mil. euro); se adaugă, aici, și minusul rezultat din pierderea efectului de multiplicare a investiției pe termen lung.

Cum funcționează Pilonul II

Pilonul II înseamnă că o mică parte din contribuția de asigurari sociale (CAS) platita de toti romanii catre bugetul public este directionată către un cont personal în care în orici moment știi câți bani ai și este gestionată (investită, multiplicată etc) de fonduri private de pensii. Banii din aceste fonduri nu apartin societatilor de administrare, ci romanilor care contribuie la Pilonul II – ei sunt proprietatea privata a oamenilor la fel ca un cont bancar sau alte active financiare. In prezent, un procent de 3,75% din cota de 25% de CAS este virata in conturile a peste 7 milioane de romani, la Pilonul II.

Cei care lasă banii în cont, adună în peste 30 de ani de contribuții lunare o sumă la care se adaugă randamentul (un fel de dobândă), care a fost în medie de peste 8% anual, în cei 11 ani de funcționare.

PILONUL II OPȚIONAL DUPĂ 5 ANI AR PUTEA AFECTA FONDURILE PRIVATE DE PENSII ȘI ÎNTREAGA ECONOMIE

Fondurile de pensii private joacă un rol-cheie în economia oricărei țări, pentru că investesc pe termen lung și au interesul, mai mult decât investitorii cu obiective pe termen scurt, ca economia locală să fie sănătoasă și să crească sustenabil, potrivit CDR.

În cazul României, administratorii Pilonului II au ajuns, la un deceniu de la lansare, principalul investitor instituțional din țară. Peste 90% din activele lor – în valoare totală de cca. 9 miliarde de euro – sunt investite în România.

Cum anume contribuie fondurile de pensii la stabilitatea și dezvoltarea economiei:

● Intervin pentru stabilizarea piețelor în situații de criză și pot juca, în momente critice, un rol decisiv în amortizarea șocului produs de retragerea precipitată a investitorilor instituționali nerezidenți. În 2008, când fondurile noastre de pensii erau încă în stadiu de proiect, fondurile nerezidente, anticipând o prăbușire a economiei, s-au grăbit să vândă la preț mic obligațiunile suverane ale României. Dacă ar fi fost funcționale, fondurile românești de pensii le-ar fi putut răscumpăra cu discount-uri de peste 20%, aducând astfel câștiguri importante de capital milioanelor de contributori; și ajutând, în momente de incertitudine și panică, la calmarea piețelor financiare.

● Finanțează deficitul bugetar, cumpărând titluri de stat, și contribuie astfel la un bun echilibru – alături de alți investitori autohtoni majori (fondurile mutuale) – al mixului de finanțatori interni/locali ai datoriei publice.

● Contribuie la dezvoltarea economiei. În acest moment, fondurile românești de pensii au dețineri de 1,9 miliarde de uro la Bursa de Valori București (adică 20% din acțiunile liber tranzacționate, asigurând 15% din lichiditate). Peste 30 de companii românești (cum ar fi, de exemplu, Banca Transilvania) își finanțează dezvoltarea și mulțumită investițiilor făcute de Pilonul II.

Un contra-exemplu: cei 1,1 mld. euro pierduți prin deciziile ultimelor guverne de a nu crește la 6% procentul alocat Pilonului II ar fi putut finanța o listare de anvergura Hidroelectrica, ceea ce ar fi condus la un upgrade al României de la statutul de „piață de frontieră” la cel de „piață emergentă”.

● Gestionează riscurile pe termen lung. Fondurile de pensii, alături de asiguratorii de viață și fondurile mutuale gestionează riscurile pe termen lung și sunt furnizori importanți de produse de economisire pentru populație. Astfel, în 2016, 40% din economiile populației din Uniunea Europeană, în valoare totală de 13.000 de miliarde de euro, au fost canalizate prin fonduri de pensii și asigurări. Activele financiare deținute de populație s-au dublat față de 2009, însă aproape 40% dintre acestea sunt plasate în conturi bancare și depozite, instrumente ce nu sunt de natură să asigure bunăstarea financiară pe un orizont lung de timp. Drept urmare România are cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din UE, iar piețele financiare sunt lipsite de adâncime și diversitate.

Continuarea articolului pe edupedu.ro.