Potrivit AGERPRES, aceştia au hotărât, marţi, respingerea apelului formulat atât de Vlad Duiculescu, cât şi de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi au decis menţinerea pedepsei instanţei inferioare. Hotărârea poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Hackerul este judecat în libertate, după ce aproape doi ani a stat în arest preventiv, în urma unei decizii din 21 ianuarie 2010 a judecătorilor CAB.

Alte Articole

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, comentează declaraţiile ...

Prețul exorbitant cerut în restaurante pentru o sticlă de ...

Magistraţii Curţii au decis, pe 22 aprilie 2008, menţinerea în stare de arest preventiv pentru 29 de zile a lui Vlad Duiculescu, care a accesat ilegal bazele de date ale site-ului de tranzacţii comerciale eBay.

Vlad Duiculescu a fost prins pe 17 aprilie 2008, într-un apartament din Drumul Taberei, după care procurorii DIICOT au emis o ordonanţă de reţinere pe numele lui pentru 24 de ore.

Potrivit unui comunicat al Parchetului, Vlad Duiculescu a accesat, în perioada 2005-2007, în mod fraudulos, neautorizat şi repetat, mai multe conturi de e-mail care aparţineau unor angajaţi ai eBay, prejudiciul fiind estimat de anchetatori la peste două milioane de dolari.

Pe 1 octombrie 2007, reprezentantul eBay Inc. în Europa de Est a sesizat organele de poliţie din România cu privire la faptul că pe 28 septembrie 2007 a fost accesat neautorizat un alt cont al unui angajat eBay, de la IP-ul aparţinând lui Vlad Duiculescu. Captura de ecran din momentul compromiterii contului a identificat, de asemenea, semnătura „vladuz”, folosită de învinuit.

Pe 27 septembrie 2007, acelaşi reprezentant în Europa de Est a sesizat autorităţile române că 1.111 conturi ale utilizatorilor eBay au fost accesate neautorizat.

Prejudiciul total reclamat de partea vătămată eBay Inc este de 7.500.000 de dolari, „constituit din costul importantelor daune de natură morală, în urma alterării încrederii în rândul clienţilor acestei companii cât şi de costurile necesare reconstruirii programelor de securitate, protecţie servere, noi coduri de parole”.

Mediatizarea a determinat reducerea încrederii în securitatea companiei, afectând, implicit, încrederea utilizatorilor, astfel încât compania a considerat că paguba morală, spre deosebire de cea reală, nu poate fi cuantificată.