„Elie Wiesel reprezintă expresia pură a idealurilor la care aspirăm: apărarea celor vulnerabili în faţa celor răi, curajul de a vorbi liber chiar dacă ceilalţi nu o fac şi viziunea unei lumi care îi întâmpină cu bucurie pe ceilalţi. Să luăm exemplu de la el şi valorile sale în clipele grele şi să lucrăm împreună pentru a permite toleranţei şi acceptării să continue să se răspândească şi să se dezvolte peste tot în lume”, a spus Hans Klemm, la ceremonia de dezvelire, în Bucureşti, a bustului laureatului Premiul Nobel pentru Pace în 1986.

În opinia ambasadorului SUA, „Elie Wiesel nu a fost doar un erou român sau un erou evreu, ci a fost un erou pentru toţi cei care au servit drept exemplu pentru bunătatea universală a spiritului uman”, care „odată cu această statuie din piatră şi această piaţă publică (…) este pus la adăpost în Bucureşti pentru generaţiile viitoare”.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Klaus Iohannis, despre susținerea ”din spatele ușilor închise” ...

Marcel Ciolacu, reacţie după retragerea lui Cîrstoiu: „Gabi ...

„În timp ce oamenii evoluează şi lumea se schimbă, iar politica şi societatea se împletesc în această metropolă aglomerată, această statuie va rămâne neclintită, un memento permanent despre valorile lui Elie Wiesel. Nu ar trebui să existe niciun dubiu că aceste valori trebuie să fie de referinţă într-un viitor întunecat, aşa cum au fost şi în trecut. Nu avem voie să ne predăm în faţa apatiei, nu trebuie să lăsăm garda jos, nu trebuie să ne supunem forţelor urii şi intoleranţei. În schimb, trebuie să fim fermi şi să îmbrăţişăm valorile reprezentate de Elie Wiesel, pentru a garanta evoluţie istoriei într-un sens pozitiv”, a accentuat Hans Klemm, potrivit Agerpres.

El a remarcat „progresul înregistrat cu privire la aşteptatul Muzeu al Istoriei Evreilor şi Holocaustului din Bucureşti”, amintind că în urmă cu două săptămâni s-a deschis competiţia privind designul acestei instituţii. „Acesta va oferi în anii următori o naraţiune istorică, care, de multe ori, este absentă din dezbaterea naţională a României”, a spus Klemm.

La rândul său, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, l-a omagiat pe Elie Wiesel, „un luptător pentru pace, pentru umanitate, pentru toleranţă, pentru iubire, bună înţelegere între oameni”.

„Cred că tot ceea ce ne-a lăsat ca moştenire, şi mă refer aici la valori şi la inspiraţie, Elie Wiesel, despre care vorbim, astăzi, este valabil în fiecare clipă şi poate, mai actual ca niciodată, în această perioadă. Şi încerc o parafrază din Elie Wiesel. Dumnezeu nu a lăsat oamenilor pacea pe pământ ca un dar, ci este de datoria noastră, a oamenilor, să-i facem un dar lui Dumnezeu menţinând pacea. Vă doresc să aveţi cu toţii pace în suflet, iubire, înţelegere şi multă toleranţă”, a punctat Firea.

Ambasadorul Statului Israel la Bucureşti, Tamar Samash, a afirmat că Elie Wiesel a reprezentat un adevărat „mesager al Umanităţii”, aşa cum a fost denumit de Comitetul Nobel şi a evocat, prin cuvintele scriitorului, infernul celor „împinşi spre abisul” Holocaustului.

„Wiesel ne arată oameni împinşi spre abis, anesteziaţi emoţional, întrucât suferinţa fizică şi morală este enormă. ‘Foamete, sete, spaimă, transport, selecţie, foc şi coşul de fum. Aceste cuvinte înseamnă anumite lucruri, dar în acel moment însemnau altceva’, scria Wiesel. Şi pentru că a jurat că nu va uita niciodată aceste lucruri, acest copil al Sighetului a făcut o promisiune încă dinainte să devină faimos prin literatura sa: ‘Întotdeauna când o fiinţă umană va fi persecutată, nu voi tăcea'”, a spus Tamar Samash.

Diplomatul israelian a dezvăluit răspunsul lui Elie Wiesel la întrebarea sa referitoare la cum de a permis Dumnezeu să aibă loc Holocaustul.

„A încercat să răspundă: ‘Dumnezeu este prezent. El a fost mereu prezent. Chiar şi în timpul războiului, chiar şi în timpul nopţii. Ceea ce a fost o problemă. Eu mă luptam împotriva lui Dumnezeu. Mereu mă lupt cu Dumnezeu, însă înăuntrul credinţei. Tocmai pentru că Dumnezeu e aici am eu o problemă. Dacă ar fi avut loc un divorţ, o separare completă între mine şi Dumnezeu, nu ar fi fost nicio problemă. Relaţia mea cu Dumnezeu e o întrebare. Eu îl contest pe el, uneori răspunde şi nu-l aud. Alteori nu-mi răspunde şi contest tăcerea’. Cumva nu şi-a pierdut niciodată credinţa în totalitate, deşi s-a simţit trădat de acest Dumnezeu căruia şi-a dedicat zilele şi nopţile. La întrebarea fiicei mele ‘Cum de crezi încă?’, acesta a răspuns: ‘Pot fi evreu cu sau împotriva lui Dumnezeu. Dar nu pot fi evreu fără Dumnezeu. Tatăl meu a fost credincios, bunicul meu a fost credincios, tatăl lui de asemenea, şamd. Cum aş putea eu să rup acest lanţ?’ Elie Wiesel ne-a părăsit acum doi ani. El păstra memoria Holocaustului pentru toată omenirea. Acum noi trebuie să ducem mai departe moştenirea sa”, a afirmat Tamar Samash.

Sculptorul american Marc Mellon, autorul bustului lui Elie Wiesel, a îndemnat la păstrarea memoriei acestuia.

„Vă rog, să-i aduceţi aici nu doar pe membri familiei dumneavoastră, ci şi vecinii şi prietenii, să aduceţi copii de şcoală. Ei trebuie să înţeleagă că toţi ne gândim la aceeaşi planetă şi că genocidul se poate întâmpla nu doar pentru o singură naţiune, ci pentru oricare alta, pentru că numai aşa vom avea şanse mai mari de a instaura pacea pe pământ”, a spus artistul.

Directorul Institutului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, a transmis un mesaj din partea fiului lui Elie Wiesel, Elisha, în care acesta îi îndeamnă pe români să fie responsabili la modul în care îşi educă copiii, dorind ca „România să fie cunoscută drept ţara unde străinii sunt întâmpinaţi cu căldură şi primesc refugiul, pentru că astfel patrimoniul naţional se va îmbogăţi”.

La ceremonia de dezvelire a bustului lui Elie Wiesel, organizată de Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, cu sprijinul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, au participat numeroase personalităţi ale lumii politice, diplomatice şi culturale româneşti.

Realizat de sculptorul american Marc Mellon, bustul a fost donat Primăriei Municipiului Bucureşti de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”.

Manifestarea s-a înscris în seria de activităţi consacrate Zilei Naţionale a Victimelor Holocaustului din România – 9 octombrie.

Născut la Sighetu Marmaţiei în 30 septembrie 1928 şi decedat la New York în urmă cu doi ani, Elie Wiesel este supravieţuitor al lagărelor de la Auschwitz-Buchenwald. A fost scriitor, filosof şi ziarist american, distins cu Premiul Nobel pentru Pace în 1986, membru al Academiei Americane de Artă şi Literatură şi membru de onoare al Academiei Române.

Citeşte şi: Preşedintele Klaus Iohannis a decorat 44 de supravieţuitori ai Holocaustului