„Pe lângă aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană, România a intrat într-o a treia întreprindere internaţională, parteneriatul strategic  SUA-România. Timp de peste două decenii, Statele Unite şi România au colaborat îndeaproape, construind un cadru care întăreşte relaţiile bilaterale, susţinând dezvoltarea şi integrarea euro-atlantică a României şi ţinând piept împreună provocărilor globale şi regionale. Una dintre priorităţile cheie ale parteneriatului strategic este angajamentul de a promova prosperitatea economică. De exemplu, în 1997 comerţul avea o cifră de doar 660 de milioane de dolari. În 2017, această cifră a atins nivelul record de peste trei miliarde. Exporturile României în Statele Unite au crescut de la 400 de milioane la 2,2 miliarde. Investiţiile au făcut din Statele Unite cel mai mare partener economic non-UE al României”, a afirmat Hans Klemm, vineri, la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, la conferinţa „Dezvoltare Internaţională şi Democratizare”, organizată de Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice.

El a precizat că, pe lângă prosperitatea economică, parteneriatul strategic SUA-România „îşi trage rădăcinile din angajamentul nostru comun faţă de valorile democratice, inclusiv statul de drept, piaţa deschisă, respectarea şi promovarea drepturilor omului”.

Alte Articole

Anglia vrea să ofere 500 de lire sterline fiecărei persoane ...

Cum arată fiica secretă a lui Vladimir Putin. Adolescenta duce ...

Joe Biden, decizie drastică în prima zi de preşedinţie. Toate ...

Ambasadorul Hans Klemm a apreciat că dezvoltarea României este de „netăgăduit”, însă România are ocazia să îmbunătăţească situaţia în sectoare precum educaţia, sănătatea, infrastructura, invovaţia şi administraţia publică.

„În 2017, PIB-ul pe cap de locuitor al României a atins 63 la sută din media UE, deci a crescut foarte repede după 2000. Ne amintim că la începutul secolului 21 procentajul era de 32 la sută. Cu toate acestea, creşterea nu a fost distribuită egal între regiuni. În regiunea Nord-Est, de exemplu, PIB-ul pe cap de locuitor este de 33,5 la sută din media UE. În Bucureşti, în acelaşi timp, procentajul este 138 la sută. (…) În ciuda perioadelor de creştere mare, investiţiile în capitalul uman, în educaţia şi sănătatea României au fost mai puţin decât ideale. Speranţa de viaţă rămâne sub media UE, România are rata cea mai mare de tuberculoză, aproape dublă faţă de următoarea ţară de pe listă, şi a doua cea mai mare rată de diabet. În ciuda asigurării sociale obligatorii, sistemul de sănătate nu acoperă mulţi dintre cetăţenii României, pentru că implicarea lor în economia informală îi lasă în afara sistemului de asigurări medicale. În educaţie, situaţia este similară, sistemul fiind subfinanţat”, a spus Hans Klemm.

El a mai afirmat că FMI şi Banca Mondială au ajutat guvernele României să îmbunătăţească eficienţa administraţiei publice, să facă reformele structurale necesare, creând totodată condiţiile ca toţi românii să se bucure de beneficiile statutului de membru UE.

Totuşi, diplomatul american a remarcat faptul că diagnosticul de ţară pus de Banca Mondială a identificat în România guvernanţă de slabă calitate, dar şi „o divergenţă în creştere dintre miezul urban dinamic şi integrat în UE şi oamenii mai săraci din mediul rural”.