Hanuca – Sărbătoarea Luminilor, tradiţii şi obiceiuri

Federația Comunităților Evreiești din România (FCER) informează, miercuri, într-un comunicat transmis AGERPRES, că la reușita serii Ajunului sărbătorii de Hanuca își dau concursul: Corul Hazamir, sopranele Elena Dincă și Angela Stratulat și mezzosoprana Claudia Caia, precum și orchestra Klezmer.

În anul 2013, Hanuca începe pe 28 noiembrie și durează până pe 5 decembrie. Conform calendarului iudaic, ne găsim în al 5774-lea an de la Facerea Lumii, iar Hanuca începe, ca întotdeauna, pe 25 Kislev.

Președintele FCER, deputatul Aurel Vainer, arată în mesajul său către cele 38 de comunități și 26 de obști evreiești din România că, „anul viitor, Hanuca va fi celebrată și în frumoasele lăcașuri de cult din Tulcea și Oradea, aflate în plin proces de refacere, precum și în Templul Coral din București, unde s-au încheiat lucrările de restaurare constructivă și de instalații”.

Evreii din întreaga lume celebrează Hanuca, numită și ‘Sărbătoarea luminilor’, o sărbătoare în timpul căreia munca și alte activități nu sunt interzise. Manifestările încep, în acest an, la 2 decembrie, derulându-se timp de opt zile, până la 9 decembrie.

Alte articole

Marcel Ciolacu, la întâlnirea cu reprezentanţii organizaţiilor internaţionale evreieşti: Este important să continuăm politicile de prevenire şi combatere a antisemitismului

Motivul pentru care musulmanii şi evreii evită consumul de carne de porc. Ce scrie în Coran şi în Legile Kashrut

Sărbătoarea Hanuca sau Chanukah celebrează victoria macabeilor asupra monarhiei seleucide din Siria, eveniment desfășurat cu mai bine de 2000 de ani în urmă.

În 165 î.Hr., după trei ani de război, Iehuda Macabeul i-a învins pe sirieni și s-a întors cu credincioșii săi în Ierusalim, pentru a revendica Templul, pe care sirienii îl închinaseră unor zeități păgâne. Tradiția spune că evreii, la întoarcere, au găsit doar un vas mic cu ulei pur de măsline, vestita menora. Restul fusese contaminat de greci. Deși era puțin, suficient pentru a lumina Templul vreme de o zi, când au aprins uleiul s-a petrecut un miracol și sfeșnicul a ars timp de opt zile, timp necesar pentru producerea de ulei proaspăt. De atunci, poporul evreu aniversează Hanuca, cuvânt care în limba ebraică înseamnă ‘dedicație’.

Ceremonia sărbătorii are loc în special acasă, în familie, dar și în sinagogi. Timp de opt nopți, cât durează sărbătoarea, familiile se adună în jurul unui sfeșnic hanukia — un candelabru special cu opt brațe, în care se ard opt lumânări. În prima noapte, capul familiei aprinde o lumânare. În cea de-a doua seară, două lumânări, și așa mai departe, până când, în cea de-a opta seară, se aprind toate lumânările. Există obiceiul ca sfeșnicul să fie așezat în pragul ușii sau la fereastră, o cale pentru evrei de a împărtăși bucuria sărbătorii cu restul comunității în mijlocul căreia trăiesc.

În timpul celor opt zile de Hanuca se recită liturghia Al Ha-Nissim (‘Pentru minuni’) — o rugăciune de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru eliberarea miraculoasă a poporului din vremea lui Matatia Hasmoneul.

Obiceiurile de Hanuca sunt jocul cu titirezul tradițional (‘dreidelul’), jocurile de cărți, dar sunt organizate și serbări cu cântece.

În ultima vreme, Hanuca a căpătat o importanță mult mai mare decât în trecut, tinzând să fie, pentru evreii din Diaspora, un substitut pentru sărbătoarea Crăciunului. În fiecare zi de Hanuca se obișnuiește a se da copiilor mici cadouri, constând în bănuți, dulciuri, alune sau nuci. Acest obicei se datorează puternicei influențe al lui Moș Crăciun, majoritatea evreilor, în special cei din țările occidentale, au inițiat ‘obiceiul cadourilor’ pentru copii, pentru ca aceștia să nu se simtă frustrați din cauză că prietenii lor care nu sunt evrei primesc cadouri de la Moș Crăciun.

Gospodinele pregătesc mâncăruri specifice sărbătorii Hanuca, în special preparate prăjite în ulei: gogoși umplute cu dulceață ‘sufganiot’ și chifteluțe de cartofi ‘latkes’ sau ‘evivot’. AGERPRES