La 99 de ani, Henry Kissinger rămâne o voce căutată asupra chestiunilor internaţionale. Într-un nou interviu, acordat de această dată pentru publicaţia americană „The Wall Street Journal”, acest artizan al politicilor de „destindere” cu fosta Uniune Sovietică şi de „normalizare” a relaţiilor cu China în anii ’70 acuză voalat administraţia Biden că îi distruge munca de-o viaţă.

În opinia sa, Statele Unite se află acum „în pragul” unui „război cu Rusia şi China” în acelaşi timp, iar o detensionare a acestei situaţii presupune anumite soluţii.

Alte Articole

Ce a făcut fiul lui Arșinel după ce a murit marele actor! ...

Ion Cristoiu o compară pe Ursula von der Leyen cu Stalin: „Pandemia ...

Asasinii lui Putin au cerut execuția generalilor care au fost ...

„Ne aflăm în pragul războiului cu Rusia şi China din cauza unor chestiuni pe care le-am creat parţial, fără să avem nicio idee despre cum se va termina sau la ce ar trebui să ducă”, susţine Kissinger, potrivit Adevarul.

„Statele Unite trebuie să gestioneze cu cei doi adversari separându-i, aşa cum a fost cazul pe vremea lui Richard Nixon?”, s-a întrebat el.

„Nu putem să spunem acum că îi vom separa şi îi vom stârni unul împotriva celuilalt. Tot ce putem să facem este să nu accelerăm tensiunea şi să prezentăm opţiuni”, a adăugat el.

În privinţa Ucrainei, Kissinger spune că cea mai bună opţiune era, din punctul său de vedere, ca această ţară să fie un tampon între Occident şi Rusia, „asemănător” Finlandei după cel de-al Doilea Război Mondial. Între timp, în urma invadării Ucrainei de către Rusia, Finlanda a decis că este mai sigur pentru ea să renunţe la neutralitate şi să adere la NATO, împreună cu Suedia. Procesul de ratificare este în curs, trecând recent de semnătura preşedintelui francez Emmanuel Macron. Încă 10 din cei 30 de membri NATO sunt aşteptaţi să ratifice aderarea, inclusiv Turcia, care ameninţă cu blocarea procesului în cazul în care nu obţine extrădarea unor persoane pe care le consideră teroriste.

Citeşte şi: Directorul Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice avertizează: „Situaţia la centrala din Zaporojie este gravă”

Revenind la Ucraina, Kissinger mai spune că războiul declanşat pe 24 februarie de către Vladimir Putin împotriva ţării vecine i-a schimbat punctul de vedere şi acum crede că „Ucraina trebuie să fie tratată mai târziu ca un membru NATO”.

El a evocat şi un preţ pentru acest statut, şi anume ca Rusia „să păstreze eventual Crimeea şi unele părţi din regiunea Donbass”. Practic, Henry Kissinger revine la o afirmaţie făcută la sfârşitul lui mai în cadrul Forumului Mondial de la Davos şi retractată acum câteva săptămâni pe fondul unor critici aspre.

La Davos, Kissinger le recomanda ucrainenilor să-şi ridice înţelepciunea la nivelul eroismului de pe câmpul de luptă şi să accepte negocieri pe o linie de separare la starea de dinainte de război. Mulţi au interpretat această propunere ca o formă de a presa conducerea de la Kiev să renunţe la Crimeea, anexată de Rusia în 2014, şi la teritoriile separatiste proruse din Donbas cărora Putin le-a recunoscut independenţa cu trei zile înainte de a-şi trimite soldaţii în Ucraina.

Apoi, la sfârşitul lui iulie, Kissinger a declarat pentru postul german ZDF că Ucraina nu trebuie să cedeze teritorii Rusiei. În plus, el a îndemnat Occidentul să fie clar în discuţiile sale cu Rusia şi a spus că orice decizie în privinţa Ucrainei trebuie să implice direct poporul ei.

Kissinger promovează de ani buni ideea unui „echilibru strategic” între Washington şi regimul autoritar de la Moscova pentru „o mai bună stabilitate globală”. De altfel, fostul oficial american de rang înalt este cunoscut pentru relaţia sa apropiată cu Vladimir Putin, fiind un confident de lungă durată al liderului de la Kremlin în chestiuni de securitate şi politică externă.

Citeşte şi: Un general ucrainean prevede victoria Kievului în războiul cu Rusia: „Nu stăm atât de rău pe cât crede lumea. Ei deja sunt obosiţi şi vor să fugă”