Herta Muller, câştigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură, avertizează: „Cadavrele sunt lucru obişnuit pentru Putin. Trebuie pus la punct acum”

În conflictul dintre Rusia și Ucraina, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură Herta Muller nu vede nicio cale diplomatică pentru Vladimir Putin. „Nu mai există niciun viitor cu Putin. Cadavrele sunt un lucru obișnuit pentru Putin”, a declarat scriitorea româncă în vârstă de 68 de ani pentru Rheinische Post, publicație online din Düsseldorf, potrivit cotidianului Berliner Zeitung.

În acest context, este important ca Ucraina nu doar să câștige războiul, conform scriitoarei de origine română.

„Nu, sper ca Ucraina să câștige în așa fel încât și oamenii din Rusia să nu mai poată nega crimele de război comise de propria armată și să înțeleagă că locul celor responsabili este în fața unui tribunal pentru crime de război”, a spus Herta Muller, potrivit Stiridiaspora.

Herta Müller: „Dacă nu-l punem la punct acum pe Putin, nu vom mai putea garanta nimic din ceea ce considerăm de la sine înţeles”

„Sunt deranjată de neputința în care ne aflăm. De aceea, trebuie să sprijinim oamenii din Ucraina cu toate mijloacele noastre”, a spus Müller. Țările ar trebui „să nu se lase șantajate de un dictator care a înnebunit!”, a avertizat ea.

Alte articole

Volodimir Zelenski a prezentat public planul de pace în 20 de puncte. Semnificația gestului și care sunt următorii pași spre pace în Ucraina

Război la 2.000 km de Kiev! Ucraina a lovit un petrolier rus din „flota fantomă” în Mediterana

„Dacă nu-l punem acum pe Putin la locul lui, nu vom mai garanta nimic din ceea ce considerăm de la sine înțeles”, a mai spus Hertha Müller.

Scriitoarea de origine română Herta Müller, laureată a Premiului Nobel pentru literatură, s-a născut la 17 august 1953, în comuna Niţchidorf din judeţul Timiş, în familia unor şvabi bănăţeni. A învăţat la Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timişoara. Apoi a studiat literatura germană şi literatura română la Universitatea din Timişoara, între 1973 şi 1976. A fraternizat cu „Grupul de Acţiune Banat”, ce protesta împotriva cenzurii comuniste. Acesta era constituit de intelectuali de etnie germană, printre care Richard Wagner, Helmuth Frauendorfer.

Ca membră a unei minorități, a fost monitorizată și amenințată de serviciile secrete din vremea respectivă. În romanul său „Atemschaukel” (Leagănul respirației), publicat în 2009, scrie despre viața de zi cu zi într-un gulag sovietic.

Citeşte şi: Ucraina bate obrazul Europei: UE că riscă să plătească de două ori costurile pentru război