Homo erectus nu era singur: Alte două specii de hominizi au trăit în aceeaşi perioadă

Noile piese ale acest puzzle – un craniu, o mandibulă completă şi un fragment dintr-o a doua mandibulă – au fost descoperite între anii 2007 şi 2009 în apropiere de lacul Turkana, în cadrul proiectului de cercetări ştiinţifice Koobi Fora (KFRP), coordonat de Meave Leakey şi de fiica ei, Louise Leakey.

Aceste noi fosile confirmă, potrivit autorilor studiului, faptul că pe continentul african au coexistat, în urmă cu aproape două milioane de ani, alte două specii de hominizi, diferite de Homo erectus: Homo habilis şi Homo rudolfensis.

„Acum este clar că cele două specii de hominizi au trăit în acelaşi timp cu Homo erectus„, a declarat Fred Spoor, de la Institutul Max Planck de antropologie evoluţionistă din oraşul german Leipzig, coordonatorul analizelor ştiinţifice.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Evoluţia umană nu a urmat în mod evident o linie dreaptă„, iar aceasta a putut fi căutată în trecutul istoric, a comentat acelaşi savant într-o conferinţă de presă.

Alte articole

Epidemia de Ebola din Africa se extinde. O nouă evaluare a riscului publicată de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor

Cătălin Scărlătescu își deschide restaurant pe plajă. Chef-ul se mută în Africa: „O să plec acolo să fac ce știu mai bine”

Dezbaterea despre numărul de specii de hominizi care au trăit la începutul pleistocenului a fost deschisă în 1972, odată cu descoperirea, în cadrul proiectului KFRP, a unui craniu – cunoscut sub denumirea „KNM-ER 1470” – în situl arheologic Koobi Fora din Kenya. Acestui craniu i-a fost atribuită iniţial o vechime de 2,8 milioane de ani. Ulterior, vechimea lui a fost revizuită la 1,9 milioane de ani.

Clasificarea sa a rămas controversată în aceste ultime patru decenii. Exemplarul căruia i-a aparţinut acest craniu a fost mai întâi clasificat în rândul populaţiei de Homo habilis, o specie descoperită de Louis Leakey, tatăl vitreg al lui Meave Leakey, fiind apoi inclus în clasa Australopitecilor, iar apoi s-a aflat la originea unei noi specii, Homo rudolfensis, denumită astfel după lacul Rudolf, vechea denumire a lacului Turkana.

Morfologia craniului KNM-ER 1470 este neobişnuită, iar comparaţiile erau dificil de realizat, întrucât craniului îi lipseau mandibula şi dinţii. În plus, acea descoperire a rămas una izolată.

Cele trei fosile descoperite pe o rază de 10 kilometri în jurul punctului în care a fost descoperit KNM-ER 1470, ce are o vechime cuprinsă între 1,78 milioane de ani şi 1,95 milioane de ani, au permis completarea „portretului”.

„În aceşti ultimi 40 de ani, am căutat în mod activ în întinderea vastă de sedimente din jurul lacului Turkana fosile care să confirme caracteristicile unice ale chipului lui KNM-ER 1470 şi care să ne indice cum ar fi arătat dinţii şi mandibula lui”, a declarat Meave Leakey. „Acum avem în sfârşit câteva răspunsuri”, a adăugat ea.

Experţii estimează că aceste rezultate dovedesc complexitatea evoluţiei umane, însă rămân prudenţi în privinţa felului în care ele trebuie să fie interpretate.

Într-un comentariu publicat de revista Nature, Bernard Wood, de la Universitatea George Washington din Washington, invită comunitatea ştiinţifică la continuarea cercetărilor.

„Poate că aceste două noi clasificări aparţin unei linii diferite de cea din care a provenit Homo sapiens?”, se întreabă acest paleontropolog american. „Predicţia mea este aceasta: până în 2064, când se va împlini un secol de la descrierea făcută de Leakey speciei Homo habilis, cercetătorii vor considera ipotezele noastre actuale despre acea perioadă din evoluţia umană ca fiind unele deosebit de simpliste”, a adăugat Bernard Wood.

Toate speciile din clasa hominizilor sunt astăzi dispărute, în afară de Homo sapiens.

VEZI AICI CUM ARĂTAU SPECIILE DE HOMINIZI