Horaţiu Potra rămâne în arest. Fiul și nepotul lui mercenarului au fost eliberaţi „cu brăţară” de Înalta Curte

UPDATE: Fiul și nepotul lui Horațiu Potra au fost eliberați. Mercenarul rămâne după gratii

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis luni 19 ianuarie înlocuirea măsurii arestului preventiv  cu arestul la domiciliu în cazul lui Dorian și Alexandru Cosmin Potra, fiul și nepotul lui Horațiu Potra.

Cei doi vor purta o brățară electronică de supraveghere, decizia fiind definitivă. Instanța a dispus ca inculpații Potra Alexandru Cosmin și Potra Dorian să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere. De asemenea, li s-a impus obligația să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

Supravegherea inculpaților a fost desemnată Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu.

Alte articole

Răsturnare de situație în cazul lui Horațiu Potra! Ce se va întâmpla cu șeful mercenarilor

Călin Georgescu se dezice de Partidul România Românilor, înființat cu scopul de a-l face președintele României: „Responsabilitatea mea rămâne, înainte de orice, față de români. Partidul meu este poporul român”

„Copia încheierii judecătorului de cameră preliminară prin care s-a dispus măsura arestului la domiciliu se comunică, de îndată, inculpaților, Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu, ca organ desemnat cu supravegherea, Poliției Municipiului Mediaș, ca organ de poliție în a cărei circumscripție locuiesc cei doi inculpați, serviciului public comunitar de evidență a persoanelor și organelor de frontieră. Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților”, se arată în decizia instanței.

Potrivit aceleiași decizii, mercenarul Horațiu Potra rămâne arest preventiv. Decizia instanței este definitivă.

Horațiu Potra, un fost membru al Legiunii Străine franceze, a fost arestat pe aeroportul din Dubai pe 24 septembrie 2025, alături de fiul și nepotul său, în timp ce se pregăteau să se îmbarce într-un zbor spre Moscova.

Instanţa supremă va decide astăzi dacă Horaţiu Potra, fiul şi fratele său rămân în arest. Hotărârea privind menţinerea arestării preventive luată de CAB a fost contestată de cei trei la ICCJ.

În 9 ianuarie, Curtea de Apel Bucureşti a decis să menţină măsura arestării preventive în cazul lui Horaţiu Potra, a fiului şi a nepotului său, până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 30 de zile. Potrivit aceleiaşi surse, măsura arestării preventive luată faţă de Horaţiu, Dorian şi Alexandru- Cosmin Potra este menţinută „până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 30 de zile”, potrivit news.ro. 

Horaţiu Potra, fiul şi fratele său au contestat decizia la Înalta Curte de Casaţie şi justiţie, care va fi dezbătută de instanţa supremă în cursul zilei de luni, 19 ianuarie.

Horaţiu Potra, prins în Dubai în luna septembrie, a fost de acord să fie adus în ţară, motiv pentru care procedurile s-au derulat repede. În caz contrar, acestea ar fi putut dura mai mult, având în vedere că nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe. El a fost adus în ţară în 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul şi nepotul său.

Horațiu Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu şi alţi 20 de inculpaţi acuzaţi că ar fi comis infracţiuni grave pentru destabilizarea României.

Citește și: Călin Georgescu şi Horaţiu Potra, prima confruntare în sala de judecată

În rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale din România, în dimineaţa de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitaţie din Ciolpani, judeţul Ilfov, ”în condiţii de clandestinitate”, cu mercenarul Horaţiu Potra. Anchetatorii arată, în rechizitoriu, că acesta acţiona în zone de conflict internaţional şi desfăşura acţiuni de recrutare şi instruire paramilitară şi l-a susţinut pe Georgescu şi în timpul campaniei electorale, dar şi anterior, în scopul pregătirii acesteia.

Procurorii au informat că, la întâlnirea de la Ciolpani, Georgescu şi Potra au discutat un plan conform căruia mercenarul şi persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfăşoare ”acţiuni violente cu caracter subversiv”, pentru a deturna manifestaţiile paşnice de la vremea respectivă.

”Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, precizau anchetatorii.

Aceştia menţionau că prin acţiunile sale, între care contactarea liderului unei organizaţii radical-naţionaliste şi transmiterea unui îndemn ”alarmist şi potenţial manipulator” susţinătorilor săi vizând continuarea votului, Georgescu a întreţinut şi întărit ”rezoluţia infracţională” a lui Potra.

Procurorii mai arătau că Horaţiu Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, stabilind să se deplaseze cu şapte maşini spre Bucureşti, unde să declanşeze proteste faţă de autorităţile statului, ce urmau să fie deturnate în ”acţiuni violente apte să desăvârşească politica revizionistă” a lui Călin Georgescu, ”în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat şi al asigurării reconfigurării ordinii constituţionale, prin detaşarea de principiile sale fundamentale şi de regulile statului de drept”, punând în pericol siguranţa naţională.

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţiştii au făcut filtre în zona localităţilor Baloteşti-Săftica, din judeţul Ilfov, şi Măneşti şi Corneşti, din judeţul Dâmboviţa, precum şi în Capitală, oprind şi controlând maşinile, în interiorul cărora s-au găsit cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, pistoale şi materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potential de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave şi deces.

Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpaţi este că urmarea imediată a acţiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională, precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.