Horaţius Dumbravă, CSM: România a dat 4 milioane de euro pe nişte Coduri care pică la Curtea Constituţională

„Fie cei care au redactat codurile, deci fie redactorii Codurilor, inclusiv cei care au votat în Parlament, nu au avut o viziune corectă asupra a ceea ce trebuie să fie aceste coduri. Vă reamintesc că ele au costat 4 milioane de euro, atât au primit recatorii noilor coduri. Cel mai puţin încercat a fost Codul Civil, pare-se că el a fost cel mai bine scris. Urmează în top Codul de procedură civilă, urmează Codul penal şi the best este Codul de procedură penală, peste 30 de excepţii de neconstituţionalitate. Deci fie redactorii nu au avut o viziune corectă a cum a trebuit să arate codurile, fie Curtea Constituţională nu are o dimensiune corectă  a ceea ce şi-au dorit redactorii codurilor. Deocamdată, ce trebuie să facem, în special Parlamentul, este să punem  în aplicare deciziile Curţii Constituţionale. Urgent. Avem această decizie care sper să fie pusă cât de curând în discuţia parlamentului şi nu prin Ordonanţă de urgenţă, vorbesc de organe specializate de stat. Ar fi o mare greşeală dacă Guvernul, printr-o ordonanţă de urgenţă ar corecta acel articol 142. Eu înclin să cred că nu o va face”, a punctat judecătorul Horaţius Dumbravă pentru gândul.

Citeşte şi: Augustin Zegrean, reacţie surprinzătoare în scandalul interceptărilor

Ce spune despre acoperiţii din justiţie

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Judecătorul CSM Horaţius Dumbravă este cel care a cerut primul în România explicaţii oficiale dacă există ofiţeri acoperiţi în justiţie. După mai bine de un an şi jumătate a venit şi răspunsul CSAT că nu există, dar şi declaraţia imediată a consilierului prezidenţial Dan Mihalache că CSAT nu poate face verificări în acest sens. „Noi avem un comunicat oficial. Că vine unul sau altul şi spune altceva, noi nu putem să o luăm de bună.  E adevărat că a dus în derizoriu discuţiile dacă sunt sau nu acoperiţi în justiţie. M-aş fi aşteptat ca fie Administraţia prezidenţială, fie acest personaj să clarifice în ce context a făcut aceste declaraţii care au făcut  mult mai mult rău decât pare la prima vedere”, a spus magistratul. Întrebat dacă acest comunicat al CSAT reflectă, într-adevăr, realitatea, Dumbravă a răspuns: „Dacă ar fi altfel, ar fi extrem de grav pentru tot ceea ce înseamnă statul de drept. Eu mă îndoiesc, şi sunt convins că aşa este. Dacă este altfel, avem de-a face cu un haos instituţional”, a declarat Dumbravă.

Alte articole

Oana Gheorghiu, după raportul CSM: ”Declar pe proprie răspundere că sunt vinovată de ‘decredibilizarea justiției’. Nicio instituție dintr-o democrație nu are dreptul să fie la adăpost de critică”

Prima reacție a lui Eugen Tomac după scandalul documentului CSM: „Eu respect autonomia constituțională a CSM și este dreptul acestei instituții să își exprime poziția”

Cred că a venit momentul, cel puţin din perspectiva raporturilor justiţiei cu serviciile de informaţii să disutăm deschis necesitatea modificării acestui set de legi. şi de ce spun acest lucru pentru că a fost confirmat de recenta decizie a CCR. Câmpul tactic şi interesul serviciilor de informaţii se leagă de aceste sincope legislative. N-ar mai exista suspiciuni dacă societatea românească, parlamentul ar trece la modificarea acestor legi. Decizia CCR s-a referit la interceptări pe care le fac unele organe specializate la solicitarea procurorului. Aceste imprecizii, iată la ce pot conduce, la suspiciuni, a spus judecătorul.

Horaţius Dumbravă a apreciat, în context, că numărul mandatelor de interceptare, executate de SRI, cu aprobarea instanţei este foarte mare, iar magistraţii ar trebui să fie „foarte atenţi” când încuviinţează astfel de măsuri. „Aici pot fi abuzuri şi aici sunt venite din dorinţa de a avea probe în plus. Trebuie să fin atenţi să nu interferăm mult prea mult în viaţa privată a unei persoane. Nu ştiu dacă s-au dat prea uşor, dar datoria noastră ar fi să vedem dacă în cele peste 16.000 de cauze în 2015, ele s-au finalizat cu trimitere în judecată.  Pentru că procurorul cere în cele mai multe cazuri în faza de urmărire penală pentru a aduna probe. Trebuie să vedem dacă în cele 16.000 de cauze s-au finalizat cu trimitere în judecată şi câte din ele s-au terminat şi cu condamnări” a spus el.