Horaţius Dumbravă trage un semnal de alarmă: Este nenatural şi ilogic ce se întâmplă cu numirea procurorilor

„Este nenatural şi ilogic ce se întâmplă, din cel puţin două perspective. Pe de o parte, este vorba despre încărcătura politică evidentă pe care o poate avea propunerea pe care o face un guvern, prin ministrul Justiţiei, din moment ce executivul este un organism politic, oricât de technocrat ar fi el. Pe de altă parte, rolul CSM, prin secţia de procurori, pare mai degrabă a avea un rol de consultare. Mai mult, ministrul Justiţiei este membru al secţiei de procurori, aşa încât el propune şi tot el e (co)participant la avizulpe care-l dă secţia, ceea ce înseamnă un mic conflict de interese„, a spus judecătorul Dumbravă, care a fost şi preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), citat de Mediafax.

Dumbravă a remarcat faptul că anul acesta este pentru a doua oară când Comisia Europeană spune prin raportul MCV că procedura de numire a procurorilor de top trebuie regândită şi a atras atenţia că actuala procedură de numire a procurorilor de top, în care Executivul are un rol decisiv poate fi folosită ca „muniţie politică” într-un fel greşit, de către anumiţi politicieni, care pot „exploata interesat dezbaterea”.

 Un alt paradox constă în faptul că CSM, prin Secţia de procurori, a gândit „criterii clare potrivit unei hotări adoptate în anul 2013 privind modul în care se desfăşoară interviul în faţa Secţiei, însă, practic, lucrează cu materialul «clientului», adică e restrâns şi constrâns să aibă în vedere o singură propunere ce i se înaintează de către ministrul Justiţiei şi nu mai mulţi candidaţi care se pot înscrie în cursă”, a explicat judecătorul Dumbravă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi: Schimbare la Parchetul General: Bogdan Licu nu mai conduce Secţia Penală

„Este greu de crezut că un ministru al Justiţiei va renunţa la actuala procedură, explicaţiile putând fi de felul că „Ministerul Justiţiei face politica penală a statului român, că aşa prevede Constituţia României cum că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei etc”.

Alte articole

Nicușor Dan subliniază că încrederea românilor în Justiție nu se câștigă ”cu încă un scandal”. ”Să îmbunătățească sau să scoată din nefuncționare niște mecanisme”

Judecătoarea care a oprit activitatea ROMATSA rămâne deocamdată în funcție. CSM decide la 9 septembrie dacă o suspendă sau nu

„Sunt argumente pe care parte a societăţii civile le repetă şi ele, sigur că da, trebuie luate în seamă. E greu şi pentru actualul ministru, venit pe ultima sută de metri, să propună o procedură legală, acum”, a completat judecătorul. Dar nu e mai puţin lipsit de interes faptul că sistemul de justiţie are o altă viziune de cum ar trebui să se petreacă lucrurile, spune Dumbravă.

„Deşi CSM a trimis propunerile de modificare legislativă încă din octombrie anul trecut, după ce propunerea a fost supusă votului tuturor judecatorilor şi procurorilor din ţară, de la toate instanţele şi Parchetele – toţi au votat covârşitor ca modalitatea de numire a procurorilor în funcţii de top să fie prin excluderea Executivului din lanţul trofic. Încă nu a fost luată in calcul o dezbatere publică pe aceasta temă. Cu toate că evitarea factorului politic în funcţii de top este subliniată atât de Comisia Europeană, prin MCV-urile pe 2015 şi 2016, cât şi de Comisia de la Veneţia, în 2012”, a mai declarat judecătorul Dumbravă. 

În consecinţă CSM joacă un „rol mai puţin important decât s-ar putea crede” în numirea procurorilor de top, care constă în acordarea „unui aviz anemic”, a susţinut judecătorul Dumbravă, fost procuror.

„Mai ales că Preşedintele României, după cum s-a şi întâmplat într-un caz, poate să nu ţină seama dacă avizul este negativ sau pozitiv cu privire la o propunere înaintată de ministrul justiţiei”, subliniază membrul CSM.

Într-o „oglindă inversă” se află numirea la vârf a judecătorilor ÎCCJ, unde „se pot prezenta mai mulţi candidaţi la Secţia de judecători a CSM şi procedura este „una clar mai transparentă, adică nu este doar o singură persoană care propune, ci intervine întreaga componenţă a Secţiei de judecători, la procedură participând şi ministrul Justiţiei”, a remarcat judecătorul Dumbravă.

Numirea procurorilor „de top” este reglementată prin art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 (Statutul judecătorului si procurorului), care arată că: „(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de CriminalitateOrganizată şi Terorismşi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 aniîn funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

Numirea judecătorilor „de top” este reglementată prin articolul 53 al aceleiaşi legi, care arată că: „(1) Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani”.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ Tiberiu Niţu şi-a dat demisia din funcţie săptămâna trecută. Majoritatea mandatelor procurorilor-şefi din structurile centrale expiră în acest an.